Falsul medic Matteo Politi a fost condamnat la 3 ani și 10 de luni de închisoare cu executare. Decizia nu e definitivă

62020029
Agerpres

Matteo Politi a fost condamnat, marţi, la 3 ani şi 10 luni închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat că a operat 28 de persoane în mai multe clinici private, deşi nu avea dreptul să exercite profesia de medic pe teritoriul României.

 

Potrivit deciziei care a fost pronunțată de de magistrații de la Judecătoria sector 1, care nu este definitivă, italianul Matteo Politi a fost condamnat pentru mai multe infracţiuni de înşelăciune, dar şi pentru instigare mediată la fals intelectual şi participaţie improprie la fals intelectual.

De asemenea, el a fost obligat de instanţă să plătească daune morale şi materiale către mai multe părţi civile, sumele fiind cuprinse între 1.000 de lei şi 11.800 de euro, scrie Agerpres.

Italianul a lucrat ca medic de chirurgie plastică pentru cinci unităţi medicale din România fără să aibă acest drept. Acestuia i se atribuise un cod de parafă de către Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.

După declanşarea anchetei, italianul a încercat să fugă din România, însă a fost prins în februarie 2019, într-un tren aflat în vama Curtici. A fost arestat preventiv o perioadă, însă acum este în libertate.

"În perioada martie 2018 - 7.12.2018, inculpatul a exercitat acte specifice profesiei de chirurg plastician-estetician asupra a nouăsprezece paciente, în cadrul unor clinici de pe raza municipiului Bucureşti. În perioada martie 2018 - 07.12.2018, inculpatul a indus în eroare nouă persoane vătămate cu privire la calitatea sa de medic specialist în chirurgie plastică-estetică şi de medic cu drept de practică pe teritoriul României, folosind un numele fals şi a efectuat asupra acestora acte specifice calităţii de chirurg plastician-estetician, obţinând astfel un folos patrimonial injust constând în sumele de bani achitate de paciente pentru actele medicale exercitate asupra acestora, în valoare de aproximativ 13.880 de lei şi 10.150 de euro", se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.

Procurorii mai spun că, în septembrie 2018, italianul a indus în eroare doi medici, prin aceea că s-a prezentat sub un nume fals, susţinând că, în scurt timp, va fi proprietarul unei clinici private cu sediul în Bucureşti, deşi cunoştea că nu exista posibilitatea reală de a achiziţiona clinica în acel termen, neavând resursele financiare în acest scop.

Anchetatorii notează că Matteo Politi i-a determinat pe cei doi medici să încheie un contract de prestări servicii cu o societate comercială, al cărei administrator era, încasând suma de 13.896 lei, reprezentând chiria pentru trei luni de utilizare a unui cabinet din cadrul clinicii, cei doi medici neputând beneficia de spaţiul în cauză, întrucât nu li s-a permis accesul de către adevăratul proprietar.

Pe 19 martie 2018, Matteo Politi a determinat funcţionari din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti să întreprindă demersurile necesare în vederea obţinerii dreptului de liberă practică, înmânându-le acte care atestau în mod fals calitatea sa de medic şi specializarea de chirurg plastician-estetician, şi să întocmească cu intenţie un certificat de înregistrare din data de 23.03.2018, prin care se certifică faptul că este înregistrat în evidenţele de personal ale DSPMB cu un număr de cod parafa, deşi el nu avea calitatea de medic şi, pe cale de consecinţă, nu îndeplinea nici condiţiile de liberă practică.

Procurorii mai spun că, la data de 22 martie 2018, Matteo Politi a determinat funcţionari din cadrul Ministerului Educaţiei - Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, înmânându-le acte care atestau în mod fals calitatea sa de medic şi specializarea de chirurg plastician-estetician, să întocmească, fără vinovăţie, un atestat în baza căruia diploma de Absolvire a Învăţământului Superior, eliberată de Facultatea de Medicină - Universitatea din Priştina, este recunoscută ca diplomă de licenţă în domeniul sănătate, prin atestat recunoscându-se totodată studiile obţinute în străinătate, raportat la sistemul de educaţie din România, în scopul încadrării în muncă şi pentru înscrierea la cursuri de formare profesională, deşi inculpatul nu era medic şi nu urmase cursurile în medicină la facultatea în cauză, diploma fiind falsă.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Cum pot românii să se folosească de panourile fotovoltaice chiar dacă stau la bloc. Guvernul a emis o ordonanță de urgență

Românii pot monta panouri fotovoltaice și dacă stau la bloc, cu condiția ca amplasamentul să fie făcut într-o altă proprietate a prosumatorului.

Un român care a luptat pentru Ucraina: "Aș vrea să șterg tot ce am făcut acolo. Am confundat viața reală cu un film"

Un român care a luptat în ultimele luni pentru Ucraina s-a întors în țară și face marturisiri despre ceea ce a trăit în țara vecină.

Medicul Virgil Musta, trimis în judecată de DNA pentru instigare la abuz în serviciu. Cât este prejudiciul

Cunoscutul medic Virgil Musta, șef de secție la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.