Mihnea Cătuţi, directorul executiv al Energy Policy Group (EPG), a declarat marți că prețurile la energie nu vor înregistra scăderi pe termen scurt, iar la nivel european eventualele reduceri s-ar putea concretiza, în cel mai optimist scenariu, abia pe termen mediu, transmite Agerpres.
În cadrul celei de-a VI-a ediții a Green Energy Conference, eveniment organizat de The Diplomat - Bucharest şi Sustainability - Today, specialistul a subliniat discrepanțele din piața autohtonă și a tras un semnal de alarmă cu privire la lipsa de viziune în subvenționarea consumului. România se numără printre puținele state europene unde consumatorii casnici și cei industriali plătesc același preț pentru electricitate, spre deosebire de țări precum Spania sau cele scandinave, unde raportul este de trei sau chiar patru la unu în favoarea industriei.
„Aş vrea să spun că, totuşi, mediul general pentru această electrificare a economiei nu este unul propice. De ce? România este unul dintre puţinele state din Uniunea Europeană unde preţul energiei electrice plătit de consumatorul casnic este similar cu cel plătit de consumatorul industrial. În ţări care investesc puternic în industria lor în perioada asta, cum ar fi ţările scandinave din nord, în Spania, raportul este de trei la unu, de patru la unu. Nevoia de a încerca să subvenţionăm consumatorul casnic este lăudabilă şi necesară, dar doar pentru cel care este cu adevărat vulnerabil. Cât timp trăim în această paradigmă că îi putem mulţumi pe toţi în acelaşi timp, vom rămâne blocaţi, iar business case-ul pentru electrificare şi creşterea consumului nu va fi acolo. De asemenea, mai este un lucru important de spus: vorbim foarte mult şi tot auzim ştiri despre creşterea sau reducerea preţului energiei. Aici încă este un adevăr dificil de spus public. Preţul mediu al energiei electrice pentru consumatori este puţin probabil să scadă în următoarea perioadă. Trebuie doar să ne uităm la fiecare componentă a preţului... Pe partea de preţ al energiei, vedem deja ce se întâmplă, presiunea este de creştere”, a explicat Mihnea Cătuţi.
De ce nu se ieftinește curentul: Rețele, taxe și constrângeri bugetare
Analiza componentelor care formează prețul final arată obstacole majore în calea ieftinirii. Investițiile necesare în rețele vor menține tarifele de transport și distribuție la niveluri ridicate, iar constrângerile bugetare ale statului limitează posibilitatea de a reduce taxele sau de a acoperi subvențiile.
„Energia în Europa nu are perspective de reducere a preţului decât pe termen mediu, în cel mai bun caz, pentru că va dura până vom vedea o bună parte de investiţii pe partea de producţie, care se vor materializa în preţuri. Pe partea de reţele trebuie să investim mai mult, deci tarifele nu au cum să scadă, iar pe partea de taxe, accize şi aşa mai departe. Avem subvenţii de plătit care intră în această componentă şi avem probleme bugetare care nu ne permit în momentul de faţă să reducem preţul. Aş îndrăzni să spun că scopul nu ar trebui să fie unul universal, de reducere a preţului, ci pentru cine. Şi aici trebuie să luăm această decizie. Nu putem să rămânem în această paradigmă în care toţi plătim la fel. E vorba despre ce vrea România să facă cu propria economie şi cum lucrează cu diferitele componente ale preţului energiei pentru a favoriza accesul la un preţ mai mic final pentru anumite categorii de consumatori”, a mai spus directorul general al EPG.
Decalaj major la electrificare și o industrie mai grea decât a Germaniei
Un alt semnal de alarmă tras de reprezentantul EPG vizează gradul scăzut de electrificare al economiei românești. Deși capacitatea de producție, în special cea regenerabilă, a crescut, consumul nu a ținut pasul.
„Aş spune că încă nu ne uităm suficient la partea de consum, deşi am tot adăugat că nu doar în România, în toată Europa, la capacităţi de producţie de energie electrică în principal regenerabilă, consumul de energie electrică nu a crescut pe măsură. În acelaşi timp, nici preţul nu s-a redus... M-aş uita aici şi la măsurile pe care România le adoptă pentru electrificare. În Europa, 23% din consumul final de energie este reprezentat de energie electrică, în România este de doar 16%. Suntem pe penultimul loc în Europa în acest clasament şi deja vorbim despre o ţintă extrem de ambiţioasă de 46% pentru 2040. Suntem extrem de departe de acest lucru. Aici trebuie să ne îndreptăm din ce în ce mai mult către industria grea, care va continua să rămână un pilon al economiei româneşti”, a explicat Mihnea Cătuţi.
Contrar percepțiilor generale, profilul economic al țării noastre este puternic axat pe producție. „Sună ciudat să spunem că economia românească este mai industrializată decât în Germania, dar raportat la cât producem contează foarte mult să ne uităm pe acest sector”, a precizat Cătuţi, referindu-se la ponderea valorii adăugate brute din industrie în PIB, care o depășește pe cea a Germaniei.
Pentru a sprijini acest sector vital și a atenua șocurile tranziției verzi, oficialul EPG mizează pe mecanismele și fondurile europene. „Revizuirea EU ETS (Schema UE de Comercializare a Certificatelor de Emisii, n.r.) din perioada asta vine cu nişte valve suplimentare de reducere a presiunii pe industrie, dar şi cu bani mai mulţi prin Industrial Decarbonisation Bank, prin prelungirea Fondului pentru Modernizare, unde România trebuie să fie foarte activă în perioada următoare de negocieri pentru a ne asigura că avem alocări suficiente pentru regiune”, a conchis Cătuţi.
