Ce trebuie să știm despre coronavirus. Cum ne putem întări imunitatea

Andreea Esca: Putem să vorbim despre niste simptome clare?

Alexandru Rafila: Ele sunt clare, dar nu sunt specifice infecției cu coronavirus. E un sindrom pseudogripal. Există multe alte viroze, în special gripa, care produc o simptomatologie asemănătoare. Avem tablouri diferite în funcție de tipul de infecție. Avem infecții ușoare, forme medii și din păcate, la bătrâni și la persoane care au și alte afecțiuni, cardiovasculare de obicei, avem forme grave cu pneumonie și insuficiență respiratorie. Tipic pentru infecția cu coronavirus este febra persistentă, tusea seacă, iritantă și dureri musculare, stare de astenie marcată, respirație sacadată.

► Momentul în care trebuie să ne îngrijorăm este dacă ai un posibil contact cu cineva care fie s-a întors dintr-o zonă afectată, fie este o persoană infectată. 

►Nu trebuie să întrăm în panică dacă nu am avut contact cu o astfel de persoană, însă există o discuție la sediul OMS legată de posibilitatea transmiterii acestei boli de către persoane asimptomatice, persoane care nu dezvoltă boala, nu știu că sunt infectați și nu există nicio formă de izolare a lor, din această cauză. Dacă nu știm care sunt persoanele sursă, atunci boala se va răspândi în continuare și aceasta este de fapt problema majoră, iar la nivel global devine foarte preocupant și probabil ca în perioada imediat următoare  să ajungem în situația în care pandemia despre care se discută va fi declarată de Organizația Mondiană a Sănătății.

Citește și

Firea: Cei 6 români de pe vasul de croazieră, care au stat în carantină în spaţiul Primăriei, au plecat acasă

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Andreea Esca: Putem vorbi despre niște criterii de selecție pentru efectuarea acestor teste?

Alexandru Rafila: Trebuie să alegem pacienții care ar putea într-un fel sau altul să fie infectați, pentru că dacă facem testele astea nediscriminatoriu, o să ajungem imediat la depășirea capacității de a testa ori riscul mare este să-i pierzi pe cei care chiar ar fi avut nevoie și sunt infectați. E clar că noi avem criterii care sunt orientate după recomandările OMS, ce înseamnă un pacient suspect, un contact, încât putem să încadrăm pe cineva într-una din aceste categorii și dacă are simptomatologie să-l testăm.

Avem suficienți specialiști în România, în lupta cu coronavirus?
 

Andreea Esca: Avem suficienți specialiști?

Alexandru Rafila: Avem specialiști și sunt suficient de bine pregătiți, dar nu sunt suficienți. Este o chestiune foarte serioasă, pentru că aceste teste nu se fac în orice fel de laborator. Sunt teste de biologie moleculară, au nevoie de personal înalt calificat, care să mai fi lucrat acest tip de teste și de un spațiu amenajat cu un anumit flux și circuit care să evite contaminările și implicit rezultatele false. Stăm bine, deocamdată, că nu am avut foarte multe cazuri, dar în momentul în care vor veni sute de testări zilncie, atunci ne vom gândi să găsim o soluție cu specialiștii pe care îi avem. În țările unde această răspândire a fost extrem de mare, s-a ajuns la situația în care pacienților cu simptomatologie ușoară li se recomandă izolare și tratament la domiciliu.

Andreea Esca: Au fost situații în China, când oamenii au fost externați, după ce testele au ieșit negative. Unii dintre ei, s-au întors însă la spital, în stare mai gravă și chiar au murit. Având în vedere aceste aspecte, luăm în calcul, în România, schimbarea protocolului, privind externarea după două teste negative?

Alexandru Rafila: Nu este o chestiune de schimbat protocolul, nici măcar nu este o chestiune care să fie clară, în ceea ce privește circulația concomitentă a unor tulpini diferite, încât să producă forme diferite de boală. Problema este că nu cunoaștem încă, care este dinamica răspunsului imun după îmbolnăvire, adică te îmbolnăvești de obicei după un interval de 7-10 zile, apar primii anticorpi și te vindeci. Pentru că boala este cunoscută doar de două luni, această dinamică a răspunsului imun este insuficient cunoscută și într-adevăr s-au semnalat cazuri de reinfecții, dar nu sunt așa de multe încât să creeze îngrijorare.

Andreea Esca: S-a spus că odată cu încălzirea vremii este posibil să scăpăm de acest virus. Dar am văzut că reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății ne-a declarat că este o speranța falsă. Ce să înțelegem?

Alexandru Rafila: Nu este cunoscută suficient rezistența lui în mediu și atunci, studiile care s-au făcut, s-au făcut comparativ cu alte două virusuri asemănătoare, SARS și MERS, și au arătat că aceste virusuri supraviețuiesc în mediul extern mai puțin la temperaturi peste 25-28 de grade Celsius și în situația uscăciunii, deci se inactivează rapid în câteva ore. Dacă temperatura este mai scăzută și umiditatea mai ridicată, atunci supraviețuirea lor este mai lungă și plecând de la această premisă s-a ajuns la concluzia că dacă se îngreunează transmiterea datorită condițiilor meteo, căldură sau chiar căldură excesivă, probabil că va scădea și infecțiozitatea virusului, fără să fie eliminat. E un soi de sezonalitate la care ne gândim că putem face o paralelă cu gripă, dar dovezi documentate despre aceste virus, care să certifice în acest moment că în cursul sezonului cald vom avea o dispariție sau o reducere semnificativă a infecției, nu există. Rămâne ca timpul să ne demonstreze dacă este sau nu adevărat.

Cu ce sunt tratați în România cei infectați cu coronavirus
 

Andreea Esca: Cu ce sunt tratați în România, cei care dezvoltă infecția cu coronavirus?

Alexandru Rafila: În România, sunt tratați simptomatic, adică sunt substanțe banale, antiinflamatorii, antialgice, antipiretice. Sunt suficient de bine hidratați, nimic special. Faptul că se mai încearcă unele medicamente, care fac obiectul unor studii clinice în mai multe țări, poate să fie benefic, dar în momentul de față, aceste studii sunt în derulare și nu avem confirmat niciun fel de medicament, care chiar să fie recomandat pentru tratamentul acestei infecții.

►Sunt mai multe vaccinuri în dezvoltare în China, în SUA, Israel, în Franța. Nu poate să dureze mai puțin de un an de zile, pentru că e un vaccin care se presupune a fi administrat pe scară mare, la sute de milioane de persoane și trebuie testat din punctul de vedere al siguranței extrem de precis și riguros. Nimeni nu-și permite să pună pe piață un vaccin cu care să riște să provoace mai multe pagube decât beneficii. Producția a sute de milioane sau miliarde de doze de vaccin nu este o glumă. Nu există capacități de producție și nu există personal antrenat să facă vaccinuri în cantități așa de mari peste noapte. Este o provocare până construiești fabriciile, până reușești să antrenezi personalul, iar cei calificați care există deja sunt ocupați cu producția altor vaccinuri. Trebuie să ne gândim la cel puțin un an de zile.

Andreea Esca: Dacă cineva vine dintr-o altă țară în România, după cele 14 zile de izolare, trebuie să se facă această testare?

Alexandru Rafila: Dacă nu ai simptomatologie, nu trebuie să faci această testatre. Nu avem capacitatea de a-i testa pe toți, ci doar pe cei cu simptomatologie.

Cum ne întărim sistemul imunitar
 

Andreea Esca: Ce le puteți recomanda celor care vor să își întărească sistemul imunitar?

Alexandru Rafila: Cele mai importante sunt regulile de igienă individuală, evitarea aglomerațiilor, a călătoriilor în țări unde există foarte multe cazuri. Sunt reguli simple, de la igiena strănutului, de la spălatul pe mâini și la protecția cu mască atunci când ești răcit. Această protecție este pentru momentul în care tu ești răcit. Dacă ești bolnav, stai la domiciliu și te tratezi, pentru a diminua riscul de transmitere a infecției.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl