Emmanuel Macron a ajuns în România. Ce program are președintele Franței
Preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, a fost întâmpinat marţi seară, pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa, de premierul României, Nicolae Ciucă.
Premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj de mulţumire Franţei pentru prezenţa militară în România în cadrul forţei de reacţie rapidă a NATO, cu ocazia primirii în ţara noastră a preşedintelui francez Emmanuel Macron.
„Am avut plăcerea de a-l primi pe preşedintele francez Emmanuel Macron în România. Bun venit, domnule preşedinte! Încă o dată, un mare mulţumesc Franţei pentru prezenţa militară în România, în cadrul forţei de reacţie rapidă a NATO”, a transmis Nicolae Ciucă, marţi seară, într-un mesaj pe pagina de Twitter a Guvernului.
PM @NicolaeCiuca: J’ai eu le plaisir d’accueillir le président ???????? @EmmanuelMacron en ???????? . Soyez le bienvenu, M. le Président! Une fois de plus, un grand merci à la France pour sa présence militaire en Roumanie, dans le cadre de la force de réaction rapide de l’OTAN. pic.twitter.com/NkSEez3hgc
— GuvernulRomâniei (@GuvernulRo) June 14, 2022
Emmanuel Macron şi Nicolae Ciucă au urcat apoi în maşini, coloana oficială mergând la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde cei doi oficiali s-au întâlnit cu militarii din ţări aliate, dislocaţi la baza din judeţul Constanţa.
Macron le-a adresat mulţumiri militarilor francezi şi aliaţi prezenţi în România în actualul context internaţional.
„Vreau totodată să mulţumesc Armatei Române pentru cum v-au primit, pentru cooperarea pe care a ştiut să o construiască şi să le mulţumesc tuturor aliaţilor prezenţi, în mod special aliaţilor noştri americani, care sunt reprezentaţi aici şi care joacă un rol esenţial pe flancul de Est al Alianţei”, a spus preşedintele Franţei.
El a subliniat importanţa pe care a avut-o reacţia rapidă a aliaţilor din NATO, inclusiv a Franţei, care au desfăşurat forţe suplimentare în ţările de pe flancul estic.
„Deplasându-vă atât de repede (...), aţi contribuit la consolidarea acestui parteneriat, dar şi la clădirea a ceva şi mai preţios între naţiuni şi între armate, încrederea. Şi în mod particular încrederea prietenilor noştri români şi a întreg flancului estic al Europei şi alianţei noastre. Acest lucru este nepreţuit”, a subliniat preşedintele Franţei.
”Vom face totul pentru a continua să stopăm efortul de război al Rusiei”
Macron s-a referit şi la războiul din Ucraina.
„Nimeni nu ştie să spună ce ne vor aduce următoarele săptămâni, următoarele luni. Vom face totul pentru a continua să stopăm efortul de război al Rusiei, să-i ajutăm pe ucraineni şi armata lor şi să continuăm negocierile”, le-a mai transmis Emmanuel Macron militarilor aliaţi aflaţi la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Alors que la Russie envahissait l'Ukraine, vous avez été déployés en un temps record ici, en Roumanie, dans une mission qui a du sens. Vous incarnez la solidarité et la sécurité européennes. Pour votre engagement et celui de vos familles, la Nation est reconnaissante. pic.twitter.com/5syd3TjNau
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) June 14, 2022
Este primul turneu al preşedintelui francez în sud-estul Europei direct afectat de conflictul declanşat de Moscova la sfârşitul lui februarie.
Foarte aşteptată de săptămâni întregi, vizita sa în Ucraina ar putea avea loc în curând în compania cancelarului german, Olaf Scholz, şi a premierului italian, Mario Draghi, potrivit presei de la Berlin şi Roma. Informaţie neconfirmată de Palatul Elysee care a precizat că "nimic nu a fost stabilit" până în prezent. Ar fi cu atât mai important cu cât Franţa deţine până la 30 iunie preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, scrie Agerpres.
Naţiune-cadru în această operaţiune, Franţa desfăşoară 500 de militari, dintre care 350 din armata terestră, din diferite unităţi. Aceştia formează Batalionul "vârf de lance" ("Spearhead Battalion") împreună cu 300 de soldaţi belgieni care vor fi înlocuiţi de olandezi în lunile următoare.
Președintele Emmanuel Macron își petrece noaptea la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
Macron se întâlnește cu Iohannis la Kogălniceanu
Miercuri dimineaţă, i se va alătura la baza NATO preşedintele României, Klaus Iohannis, după care Emmanuel Macron va exprima "un mesaj foarte clar al angajamentului nostru faţă de aliaţii din NATO şi partenerii europeni", potrivit preşedinţiei franceze care insistă asupra "investiţiei foarte semnificative" pe care îl reprezintă. Franţa a instalat recent acolo un sistem de apărare sol-aer de ultimă generaţie.
Această misiune va continua să crească în putere cu un total de 1.000 de militari şi întăriri cu tancuri Leclerc până la sfârşitul anului.
La orele prânzului, Emmanuel Macron va fi primit la Chişinău, capitala Republicii Moldova, de preşedinta Maia Sandu, cu care a dezvoltat "o relaţie de încredere" după ce a primit-o de trei ori la Paris din februarie 2021.
Primul preşedinte francez care vizitează această ţară de la Jacques Chirac în 1998, Emmanuel Macron, alături de Catherine Colonna, va exprima "sprijinul (Franţei) în cel mai direct mod posibil" pentru această fostă republică sovietică, afectată în mod deosebit de invazia rusă a Ucrainei, cu care are o frontieră comună.
Franța ajută financiar Republica Moldova
Pentru aceasta, Franţa ajută financiar şi material Republica Moldova, care dă dovadă de o "solidaritate excepţională" în primirea refugiaţilor ucraineni: peste 480.000 au trecut frontiera acolo şi 80.000 sunt în continuare prezenţi.
Cu o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, această ţară, una dintre cele mai sărace din Europa, şi-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, la fel ca Ucraina (28 februarie) şi Georgia (3 martie). O cerere asupra căreia Comisia Europeană va decide în zilele următoare înainte de a fi discutată la summitul european din 23 şi 24 iunie de la Bruxelles.
În cursul vizitei sale la Paris în mai, preşedinta Maia Sandu a salutat public "iniţiativa" lansată de Emmanuel Macron de a crea o comunitate politică europeană, despre care a spus că va permite ţării sale "să accelereze" intrarea în UE. "Înţelegem că aderarea este un proces lung şi complex, care necesită mult efort şi multă muncă. Nu căutăm o scurtătură pe această cale", a explicat ea.
