Udrea: Îl rugam pe fostul meu soţ, Dorin Cocoș, să contribuie cu bani pentru PDL
Fostul ministru al Turismului Elena Udrea, a declarat, vineri, la Tribunalul București, unde a fost audiată ca martor în dosarul finanțării ilegale a PSD, că l-ar fi rugat pe fostul ei soț, Dorin Cocoș, să contribuie cu bani pentru formațiune.
Elena Udrea a mai spus că ar fi existat cazuri în care, anumite persoane, ar fi sponsorizat mai multe partide, în același timp, prin intermediari, potrivit News.ro.
Alegeri 2024
11:53
Diana Şoşoacă a făcut o filmare în cabina de vot. Și-a adăugat numele cu pixul pe buletinele de vot și a pus ștampila
11:34
Traian Băsescu: Îi rog pe români să vină la vot şi să opteze pentru ce vor în continuare. În turul I este de fapt finala
11:23
Cristian Diaconescu: Este un moment crucial prin care vom trece ca ţară. Avem nevoie de oameni profesionişti să ne reprezinte
11:22
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A treia zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019
„În funcţionarea PDL, ca şi în funcţionarea oricărui parotid politic, în campanie electorală exista nevoia de a se finanţa campania. Membrii de partid au datoria de a contribui la finanţare, fiecare contribuie cât poate, iar cei cu funcţii trebuie să contribuie mai mult decât ceilalţi”, a declarat Elena Udrea, în dosarul în care Vasile Blaga este acuzat că ar fi primit prin interpuşi 700.000 de euro de la fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan.
Totodată, ea a susținut că ar fi avut obligaţia să contribuie cu 200 de lei pe lună la cheltuielile partidului.
„De regulă, îl rugam pe fostul meu soţ să contribuie cu sume de bani”, a mai spus Elena Udrea.
Fostul ministru al Turismului a mai declarat că s-ar fi dat chitanțe, iar toate sumele de bani ar fi fost primite de către un trezorier, existând unul la nivelul Capitalei şi unul la nivel naţional. În cazul în care trezorierul nu era prezent, ar mai fi fost o altă persoană mandatată să strângă banii.
„Dacă ştiai că te costa 100.000 de euro campania, conducerea partidului anunţa în şedinţă şi se încerca strângerea acelei sume. De regulă, oamenii nu reuşeau sa aducă toate sumele şi existau atenţionări pentru că nu aduceau sumele la care se angajau”, a mai susținut Udrea, în fața magistraților.
Ea a mai afirmat că ar fi existat cazuri în care anumite persoane ar fi sponsorizat mai multe partide, în același timp, prin intermediari.
„Cunosc situaţii în care anumite persoane au sponsorizat un partid politic, pe lângă un alt partid politic, iar pentru a nu se afla acest lucru au apelat la intermediari, o persoană care să aducă banii aparent în nume personal. Presupun că intenţia era aceea de a nu se cunoaşte interesul lor, în condiţiile în care nu se ştia cine câştigă alegerile. Teoretic, nu aveau motive să se teamă. Practic, s-a întâmplat ca anumite firme să fie supuse unor controale abuzive dacă au finanţat partidul care a pierdut”, a mai spus Elena Udrea.
Întrebată de procurori cum se făceau numirile în funcţii de conducere, în companiile de stat în 2008, Udrea a susținut că s-ar fi făcut la recomandarea unor membri de partid.
„Numirile se făceau de regulă cu recomandare, recomandări puteau face membri de partid, organizaţiile, dar contau cei care, pe lângă CV, aveau susţinere din partea unor organizaţii cu rezultate bune. Existau situaţii în care organizaţii cu rezultate bune propuneau, decizia se lua la nivel de partid”, a spus Udrea.
Potrivit fostului ministru al Transporturilor, Gheorghe Ştefan, în calitate de preşedinte al organizaţiei Neamţ, ar fi făcut mai multe propuneri pentru funcţii de conducere în diverse companii de stat.
„Partidul trebuie să îndeplinească programul de guvernare, cu oameni care susţin propunerile partidului. Un partid politic care a câştigat alegerile doreşte să ducă la capăt programul de guvernare şi pentru aceasta e nevoie de peroane plasate în funcţie de decizie care la rândul lor au nevoie de susţinerea partidului în implementarea programului de guvernare. (...) Se puteau face angajări din partea organizaţiei în funcţii mărunte sau se putea să se încalce legea să se ofere un contract preferenţial cuiva, iar din valoarea contractului să vină o parte din bani la partid”, a mai mărturisit Udrea.
Dosarul finanțării ilegale a PDL
În 28 noiembrie 2016, procurorii DNA Ploiești l-au trimis în judecată pe fostul copreședinte al PNL Vasile Blaga, pe care îl acuză de trafic de influenţă. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2011-2012, când era secretar general al PDL şi senator, ar fi primit în patru rânduri, printr-un interpus, 700.000 de euro de la fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan.
Procurorii DNA Ploieşti au arătat, în rechizitoriu, că banii ajunşi la PDL în urma înţelegerilor între Blaga, Gheorghe Ştefan şi omul de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă ar fi fost scoşi prin intermediul unor firme de tip „fantomă” ai căror administratori, martori în dosar, ar fi primit comisioane cu valori cuprinse între 200 şi 1.500 de lei.
Procurorii DNA au identificat, în acest dosar, mai multe firme „fantomă”, care ar fi fost folosite pentru a scoate banii proveniţi din contractul dintre o companie naţională din domeniul energiei şi Romsys, astfel încât sumele, a căror valoare totală se ridică la 10 milioane de lei, să ajungă la PDL.
Potrivit anchetatorilor, una dintre companiile care ar fi încheiat astfel de contracte ar fii fost Transelectrica, al cărui director a fost numit prin ordin al ministrului Economiei de la acea vreme Adriean Videanu. Fostul primar din Piatra Neamţ ar fi pus la punct întregul mecanism prin care peste două milioane de euro ar fi ajuns la partid, tot el fiind şi cel care s-ar fi ocupat de găsirea firmelor care să subcontracteze pe hârtie serviciile prevăzute în acele contracte şi care să scoate din bănci banii.
În 20 aprilie, fostul vicepreşedinte al PDL Gheorghe Ştefan a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, la trei ani de închisoare cu executare, după ce a recunoscut că a făcut trafic de influenţă şi şi-a folosit funcţia pentru a obţine ilegal bani pentru partid.
Instanţa a mai dispus ca de la Gheorghe Ştefan să fie confiscată suma de 1,65 milioane de euro şi a menţinut sechestrul pus de anchetatori pe imobile ale lui Ştefan, până la concurenţa sumei de 2,35 milioane de euro.
În acordul de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au reţinut că, în perioada 2009 - 2012, Gheorghe Ştefan, în calitate de vicepreşedinte al PDL, în scopul obţinerii de sume de bani atât pentru sine, cât şi pentru partid, „şi-a folosit în mod direct influenţa deţinută în mediul politic şi a determinat persoanele cu putere de decizie din ministerele de resort să numească la conducerea unei companii naţionale din domeniul energiei o anumită persoană”.
În aceeaşi perioadă, Gheorghe Ştefan „i-a condiţionat persoanei numite prin influenţa sa că va fi menţinută în funcţia de conducere la compania naţională din energie dacă vor fi atribuite societăţii reprezentate de un om de afaceri din anturajul său o serie de contracte de achiziţii servicii şi produse IT”, potrivit DNA.
În paralel, Gheorghe Ştefan i-ar fi promis omului de afaceri că va interveni la directorul companiei, astfel încât firma sa să câştige licitaţiile publice organizate, iar în schimb ar fi pretins şi ar fi primit între 10 şi 25% din valoarea fiecărui contract astfel încheiat, primind pentru sine şi pentru partidul din care făcea parte suma totală de aproximativ 10 milioane lei (circa 2,35 milioane euro), din care 700.000 euro ar fi ajuns la Vasile Blaga, care ar fi cunoscut dinainte mecanismul descris anterior şi cu care a fost de acord, susţin procurorii.