Directorul Bibliotecii Academiei Române: Un cutremur de magnitudinea celui din 1977 nu se va produce înainte de 2040
Directorul Bibliotecii Academiei Române, Nicolae Noica, a estimat că un cutremur de magnitudinea celui din 1977 nu se va produce în România înainte de anul 2040.
"Am făcut o istorie a cutremurelor de-a lungul timpului. Primul cutremur, în 1599, în timpul lui Mihai Viteazul, culmea, a avut loc în ziua de 4 martie şi, după aceea, o serie întreagă de date. Ce am constatat? Noi vorbim că la 40 de ani se va produce cutremur. Se vede că au fost cutremure în 1940 şi în 1977. Deci, s-au produs aceste două cutremure. Întorcându-ne în timp avem 1802 - 1838, marele cutremur care a dărâmat Spitalul Colţea, tot aşa, la 37 de ani. Între aceste grupe, la 70 de ani, 80 de ani, se produc aceste cutremure. De aceea, afirm că un astfel de cutremur, de tăria celui din 1977, nu va fi înainte de 2040. Dar, încerc să spun cât mai puţin acest lucru, pentru ca administraţiile să înţeleagă că trebuie să facem ceva", a explicat Noica, în cadrul dezbaterii "Cât de pregătită este România la un nou cutremur?", organizată de Academia Română şi Curtea de Conturi a României.
El a amintit că prima mare clădire construită după normele seismice din 1942 este Palatul Băncii Naţionale din Strada Doamnei.
"Am cercetat şi am şi scris, Palatul Băncii Naţionale este prima mare clădire proiectată la seism. Apoi profesorul Mazilu a scris despre clădirea Palatului Scânteii, Casa Scânteii este făcută tot aşa. Am scris recent despre Opera Română făcută în 1953, lucrare făcută în doi ani. Tot aşa a fost făcută şi nu are nicio fisură", a evidenţiat Nicolae Noica.
Vicepreşedintele Curţii de Conturi, Lucian Heiuş, a subliniat, la rândul său, că toţi cei care sunt implicaţi în această problemă care poate exista la un moment dat în România ar trebui să acţioneze "cu multă responsabilitate şi cu foarte multă viteză, pentru că, de fapt, timpul este cel care de cele mai multe ori este cel mai mare duşman al nostru", pentru a nu trece din nou printr-un dezastru asemănător cu cel care a avut loc în 1977.
"Noi, ca şi Curte de Conturi, nu putem face altceva decât să audităm şi să venim să propunem nişte soluţii, să dăm nişte recomandări către instituţii care sunt abilitate şi care au rolul important în a lua decizii, vorbim de decizii politice şi în domeniul administrativ", a afirmat Heiuş.
Secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei Daniel Surdu a susţinut că, în prezent, din păcate, nu mai există experţi.
"Sunt foarte multe forţe implicate, nu doar politice, ci şi guvernamentale, în a rezolva această problemă a clădirilor cu risc seismic ridicat, cât şi a situaţiilor de urgenţă în cazul acestor evenimente neplăcute. (...) Vreau să vă spun că Ministerul Dezvoltării este implicat în rezolvarea acestor probleme, pentru că în acest context au fost elaborate mai multe programe naţionale care privesc riscul seismic. (...) Sunt probleme cu expertizele pentru că, din punctul meu de vedere personal, nu prea mai există experţi sau cei care există sunt greu de abordat", a transmis Daniel Surdu.
El a precizat că, pentru a se putea duce la bun sfârşit programele de consolidare iniţiate, este nevoie "de stabilitate".
Potrivit prof. univ. Radu Sorin Văcăreanu, rector al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, cadrul legal referitor la riscul seismic pentru construcţiile din România este pus la punct.
"Cadrul legal, dacă ne referim la riscul seismic, este suficient de bine pus la punct, în sensul că avem o lege care ne spune ce avem de făcut, avem o strategie naţională de reducere a riscului seismic, din strategia naţională au mai decurs o serie de documente care cred că sunt foarte folositoare, avem un cod de proiectare la cutremur, care este obligatoriu în toată ţara, pentru oricine, care se află acum în revizie la universitate pentru a avea o ediţie îmbunătăţită, şi avem un cod de evaluare a clădirilor existente din punct de vedere al rezistenţei la cutremur", a explicat Radu Sorin Văcăreanu.
El a amintit că o noutate în legislaţie o reprezintă metodologia de evaluare vizuală rapidă.
"Ce apare nou în legislaţie în urma strategiei naţionale este această metodologie de evaluare vizuală rapidă care nu înlocuieşte expertiza tehnică, dar creează premisele unei prioritizări a clădirilor din punct de vedere al riscului seismic. Expertiza tehnică este consumatoare de timp, este consumatoare de resurse, umane şi financiare, durează o perioadă semnificativă şi atunci având în vedere dacă ne referim la locuinţe - şi avem undeva peste nouă milioane de locuinţe - este evident că nu vom putea prin expertiză să rezolvăm acea situaţie şi atunci vine acea expertizare vizuală rapidă care durează mult mai puţin, se poate face din exteriorul clădirii şi în felul acesta se colectează o serie de informaţii relevante ingineresc care vor permite, într-o primă fază, ierarhizarea clădirilor în vederea riscului seismic şi apoi o prioritizare pentru expertizare şi consolidare", a arătat rectorul Univeristăţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.
