Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins, miercuri, ca nefondată, cererea de suspendare a decretului de numire a lui Dacian Dragoş la Curtea Constituţională, la o zi de la o decizie similară luată de un alt complet al CAB. Instanţa a respins şi cererea de suspendare a numirii celuilalt judecător contestat, Mihai Busuioc. Totodată, instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, făcută de avocaţii Preşedinţiei, judecătorii constituţionali fiind solicitaţi să clarifice anumite chestiuni legate de vechimea necesară pentru a putea fi judecător la CCR, aceasta fiind, de altfel, motivaţia pentru care avocata Silvia Uscov a contestat cele două numiri.
Avocata AUR, Silvia Uscov, a atacat în instanță la Curtea de Apel București decretul prin care Dacian Dragoș a fost numit judecător la Curtea Constituțională, semnat vara trecută de președintele Nicușor Dan, solicitând totodată suspendarea acestuia pe motiv că Dragoș nu îndeplinește condiția celor 18 ani de vechime în funcții juridice. O acțiune similară a fost formulată și împotriva numirii lui Mihai Busuioc, propus de PSD pentru CCR. Ulterior, Uscov și-a extins demersul și a cerut anularea, nu doar suspendarea, decretelor de numire ale celor doi.
„Respinge cererile de suspendare a executării actului administrativ cu referire la Decret 774/08.07.2025 (...) şi la Hotărârea Senatului României nr. 64/24.06.2025 (...), formulate de reclamanta Uscov Silvia în contradictoriu cu pârâţii Dacian Cosmin Dragoş, Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, Senatul României şi Mihai Busuioc, ca nefondate”, este soluţia pe scurt a instanţei.
În acelaşi timp, instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României formulată de Administraţia Prezidenţială şi sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
„Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în măsura în care aceste dispoziţii legale ar fi interpretate în sensul că sintagma «activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior» ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăţi de drept, iar nu şi activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăţi (ca instituţii de învăţământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcţia de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu şi activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare ştiinţifică (în domeniile dreptului), consultanţă juridică de specialitate inclusiv în administraţia publică ori în elaborarea de acte normative, raportat la dispoziţiile art. 53 şi art. 143 din Constituţia României”, precizează CAB.
Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondate invocate de a ambii judecători contestaţi: excepţia inadmisibilităţii şi a tardivitaăţii cererii, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei (n. red. avocata Silvia Uscov, cea care a introdus acţiunile).Totodată, instanţa a respins excepţia lipsei de interes, invocată de Administraţia Prezidenţială şi de Dacian Dragoş, ca nefondată, precum şi excepţia lipsei de obiect invocată de Mihai Busuioc, tot ca nefondată.
Decizia de miercuri a CAB este definitivă în ceea ce priveşte soluţia pronunţată cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României. Potrivit instanţei, în celelalte privinţe, hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti- Secţia a IX a Contencios Administrativ şi Fiscal.
Numirile celor doi judecători CCR, contestate în instanță
Marţi, la Curtea de Apel Bucureşti a avut loc primul termen în cazul cererii de anulare a decretului privind numirea lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, depusă de avocata Silvia Uscov în 12 ianuarie. La aceeaşi dată, Uscov a depus o cerere similară în care cere anularea unei hotărâri a Senatului prin care era numit judecător la CCR Mihai Busuioc, această cerere având termenul fixat pentru data de 20 martie.
Anterior, avocata depusese două cereri care vizau suspendarea executării actelor administrative referitoare la cei doi magistraţi, care au termen miercuri, 11 februarie, cu o oră înaintea celei la care este programată să înceapă şedinţa CCR în care era aşteptată pronunţarea pe legea pensiillor magistraţilor.
O primă victorie în instanță pentru Dacian Dragoș
Curtea de Apel Bucureşti a respins, marţi, ca nefondată cererea de suspendare a decretului semnat de Nicuşor Dan privind numirea lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, depusă de avocata Silvia Uscov în 12 ianuarie. În privinţa cererii de anulare a documentului, instanţa urmează să stabilească un alt termen. Totodată, instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, făcută de avocaţii Preşedinţiei, judecătorii constituţionali fiind solicitaţi să clarifice sintagma „activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”. Curtea de Apel a respins alte excepţii ridicate în proces. Avocata Silvia Uscos a mai depus două cereri care vizau suspendarea executării actelor administrative referitoare la Dragoş şi la Mihai Busuioc.
„Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României, formulată de pârâtul Preşedintele României, prin Administraţia Prezidenţială. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în măsura în care aceste dispoziţii legale ar fi interpretate în sensul că sintagma „activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior” ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăţi de drept, iar nu şi activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăţi (ca instituţii de învăţământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcţia de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu şi activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare ştiinţifică (în domeniile dreptului), consultanţă juridică de specialitate inclusiv în administraţia publică ori în elaborarea de acte normative, prin raportare la dispoziţiile art. 53, art. 143 din Constituţia României”, este soluţia de marţi a Curţii de Apel Bucureşti.
Totodată, instanţa a respins ca nefondată cererea de suspendare a decretului de numire a lui Dragoş la CCR, respingând şi alte excepţii ridicate de apărătorii celor două părţi, respectiv cea a inadmisibilităţii şi tardivităţii cererii, a lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.
„Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârâţi prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepţia tardivităţii cererii, invocată de pârâtul Preşedintele României, prin Administraţia Prezidenţială prin întâmpinare ca nefondată. Respinge excepţia lipsei de interes, invocată de pârâţi prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâţi prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge cererea de suspendare, ca nefondată”, se mai arată în soluţia instanţei.
Potrivit Curţii de Apel, decizia este definitivă în ceea ce priveşte soluţia pronunţată cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României.
„Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se mai arată în aceeaşi soluţie a curţii de Apel Bucureşti.
