Cum s-a văzut în presa de la Viena vizita lui Karner în România
Gerhard Karner nu a dat nicio speranţă României pentru o ridicare rapidă a blocajului privind aderarea ţării la Schengen.
El a respins cererea guvernului român de stabilire a unui calendar, în cadrul unei întâlniri cu omologul său Lucian Bode la Bucureşti. Acesta din urmă a văzut totuşi un dezgheţ în relaţiile care s-au răcit în urmă cu patru luni şi jumătate, scrie presa austriacă preluând un material al agenţiei naţionale de presă APA.
În cadrul vizitei pe care a efectuat-o miercuri la Bucureşti, ministrul de interne Gerhard Karner (membru al partidului conservator ÖVP) nu a dat speranţe României de a pune capăt prea curând blocării aderării acestei ţări la Schengen, scrie news.ro.
Sistemul unui spaţiu Schengen fără controale la frontiere nu funcţionează bine, a spus ministrul de interne. "Suntem încă foarte departe de un sistem funcţional în acest moment", a declarat Karner. Germania recunoaşte acest lucru atunci când extinde controalele la frontieră faţă de Austria, aşa cum a făcut în urmă cu trei săptămâni, a subliniat Karner, referindu-se la ţara vecină care face presiuni pentru ca România şi Bulgaria să adere la Schengen.
"Nu mă lupt cu România sau a ministrul român de interne, Lucian Bode, ci împreună luptăm pentru ca sistemul să funcţioneze", a subliniat el. Împreună, spune Karner, vor să facă presiuni asupra Comisiei Europene pentru ca managementul frontierelor externe să fie mai puternic şi mai robust. Nu a vrut să dea însă o dată pentru sfârşitul blocării extinderii Schengen.
În pofida lipsei unui angajament, ministrul român de interne s-a abţinut de la critici în faţa jurnaliştilor. Vizita lui Karner în România a dezgheţat relaţiile bilaterale care se răciseră la sfârşitul anului trecut, a declarat Bode. El şi-a exprimat speranţa că, în cele din urmă, vizita lui Karner va contribui "la deblocarea procedurii de aderare la Schengen".
Karner: „Nu este sarcina mea să fac pe profesorul”
Karner nu a răspuns ce ar trebui să facă România concret pentru a realiza acest lucru. "Nu este sarcina mea să joc rolul unui profesor superior", le-a spus el jurnaliştilor care călătoreau cu el. România face multe, a recunoscut Karner, şi a lăudat cooperarea bilaterală în lupta împotriva traficanţilor. Ceea ce nu funcţionează este întregul sistem, a explicat ministrul, referindu-se la necesitatea unei acţiuni din partea Comisiei Europene.
În cadrul întâlnirii, Karner şi Bode au semnat un plan de acţiune pentru combaterea migraţiei ilegale. S-a convenit ca poliţiştii austrieci aflaţi în misiune în Ungaria la frontierele cu România şi Serbia să poată efectua pe viitor patrule comune şi în zona punctului de trecere a frontierei româneşti de la Nădlac.
Veto-ul lui Karner faţă de aderarea României la Schengen, în urmă cu patru luni şi jumătate, a adus supărare mare la Bucureşti. Prin urmare, presa română a fost foarte interesată de vizita lui Karner. Numeroase echipe de televiziune aşteptau în faţa Ministerului român de Interne cu câteva ore înainte de vizita lui Karner. Un manifestant şi-a descărcat furia în legătură cu blocajul din fundal, strigând tot timpul: "România Schengen!", a remarcat agenţia austriacă de presă.
În România, aşteptările faţă de vizita lui Karner erau scăzute. În cel mai bun caz, vizita ar anunţa "un uşor dezgheţ" în ceea ce priveşte dorinţa ambelor părţi de a se angaja în dialog. După cele trei alegeri regionale din Austria, autorităţile de la Viena ar putea opta pentru un ton ceva mai "blând" în dialogul cu Bucureştiul, dar nu există totuşi semnale că ar fi dispuse să se răzgândească în privinţa Schengen, a scris presa română citând surse din cercurile guvernamentale.
Austria rămâne imună la presiunile din UE
După întâlnirea de miercuri a celor doi miniştri de interne, a fost planificată o vizită comună la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din Bucureşti.
A fost prima întâlnire bilaterală între cei doi miniştri de interne de la veto-ul Austriei pentru Schengen, care a provocat multe resentimente în România. În semn de protest, guvernul l-a retras temporar pe ambasadorul român la Viena. Guvernul austric a fost acuzat că a schimbat macazul în ultima secundă şi că, în plus, că a operat cu date false, reaminteşte APA.
România, ca şi Bulgaria şi Croaţia, fusese certificată anul trecut de Comisia Europeană că este pregătită pentru Schengen, după ani de pregătiri. Cu toate acestea, aderarea planificată la începutul anului a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen fără frontiere a eşuat, din cauza opoziţiei Austriei, în decembrie. Olanda a avut, de asemenea, rezerve cu privire la admiterea Bulgariei.
Acest veto lasă Austria în mare măsură izolată în cadrul UE. În ultimele săptămâni, numeroase ţări din UE au încercat să convingă guvernul federal să-şi schimbe poziţia - cel mai recent, săptămâna trecută, ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska, a cărui ţară va prelua preşedinţia UE la 1 iulie, a vizitat Viena, menţionează APA în articolul preluat de marile publicaţii din Austria. Majoritatea au titrat că ministrul de interne Karner a atenuat speranţele Bucureştiului pentru un calendar de aderare la spaţiul fără frontiere.
