Cum a încercat Securitatea să destrame povestea de iubire dintre o româncă și un șofer englez. Documente din arhiva CNSAS

Povestea, prezentată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), arată cum regimul comunist controla relațiile românilor cu cetățenii străini și cum erau intimidați cei care încercau să se căsătorească în afara țării.

Potrivit CNSAS, relațiile cu cetățenii occidentali erau privite de regimul comunist ca potențiale riscuri de securitate, iar căsătoriile cu străini erau supuse unor reguli restrictive. Acestea trebuiau aprobate mai întâi de Consiliul de Stat, înainte ca viitorii soți să poată ajunge la starea civilă. Odată depusă cererea, Securitatea începea verificările, iar cei doi deveneau obiectul urmăririi informative.

Cum arătau presiunile din jur

În cazul cetățenilor români, presiunile puteau lua forme diverse: convocări repetate la sediile Securității, anchete și avertismente, concediere sau exmatriculare, precum și excluderea din partid. Familia și prietenii erau, la rândul lor, presați să îi convingă să renunțe la căsătorie. Chiar și atunci când intimidările nu aveau efect, procedura de aprobare putea fi amânată luni sau ani, iar numeroase cereri erau respinse fără o explicație oficială.

În acest context, tânăra din Sângeorz-Băi, care lucra la fabrica de tricotaje din localitate, l-a cunoscut în 1987 pe un șofer de TIR englez care venea în România pentru a încărca marfă de la întreprindere. După un an de așteptare, cererea lor de căsătorie a fost respinsă. Cei doi au decis atunci să încerce să părăsească ilegal țara.

Cum a aflat Securitatea

În noiembrie 1988, tânăra s-a ascuns într-un compartiment secret al camionului logodnicului său, între baloturile cu cămăși, și a reușit să iasă din România. Potrivit CNSAS, Securitatea a aflat despre caz abia în martie 1989, după ce BBC a relatat povestea, preluând un articol publicat de ziarul britanic The Sun.

CNSAS precizează că, dacă tentativa de trecere a frontierei ar fi eșuat, tânăra ar fi putut fi repatriată și condamnată la detenție, inclusiv cu executarea pedepsei la locul de muncă, însă nu ar fi riscat, cel mai probabil, pedeapsa cu moartea.

Ca urmare a cazului, ofițerul de Securitate responsabil de supravegherea informativă a fabricii, care cunoștea intențiile celor doi, dar nu luase măsurile considerate necesare, a fost sancționat. A fost sancționat și superiorul său, pentru că nu ar fi exercitat un control eficient asupra subordonatului.

Povestea documentată de CNSAS ilustrează presiunile exercitate de regimul comunist asupra vieții personale și obstacolele pe care le întâmpinau românii care doreau să își construiască o viață alături de cetățeni străini.