Coafeze și milițieni angajați la Ministerul Culturii cu 13.500 de lei pe lună. Ce spune ministrul
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, spune că angajarea de "coafeze sau miliţieni" în minister, în perioada 2017 - 2019, depăşeşte zona de competenţă a MC, altcineva trebuind să "cerceteze mai adânc".
Afirmaţia sa vine în contextul în care Sindicatul Angajaţilor din MC "Culturalia" îi solicită premierului să trimită Corpul de control al SGG la Ministerul Culturii, unde un raport al Curţii de Conturi a scos la iveală "detaşări ilegale pe salarii uriaşe", între persoanele detaşate fiind şi coafeze.
Ministrul a reamintit că, "în 2017, guvernul de atunci a decis alocarea sumei de 150 de milioane de lei pentru marcarea Centenarului şi, în acelaşi timp, la SGG s-a înfiinţat Departamentul Centenar, care avea drept scop gestionarea acestor bani".
"Selecţia, organigrama acestui departament s-au făcut la Secretariatul General al Guvernului. Acest departament, după ce a fost făcut cu 21 de posturi, a fost transferat la Ministerul Culturii gata asamblat. Ministerul Culturii, la vremea respectivă, nu a avut niciun cuvânt de spus legat de selecţia şi condiţiile de angajare a acestor membri din departament. În perioada august 2017 - martie 2019, pe aceste 21 de posturi s-au perindat 53 de angajaţi. Acest departament a cheltuit 140 de milioane de lei din cele 150 de milioane alocaţi, 10 rămânând necheltuite", a declarat, pentru Agerpres, ministrul Culturii.
În opinia lui Bogdan Gheorghiu, dacă se poate "reproşa" ceva Ministerului Culturii este că, odată cu încetarea unor detaşări şi acceptarea altora noi, "aici s-a pus o viză de specialitate de către Serviciul Resurse umane".
"Deci, practic, Serviciul Resurse umane a parafat acceptarea acestor angajaţi. Aici sigur că e un semn de întrebare. Ar trebui întrebată şefa serviciului din acel moment de ce a acceptat coafeze, miliţieni şi ce au mai scris acolo. Dar, cu toate că ştiu numele acelui om, nu vă pot divulga numele, pentru că există o lege care îmi interzice acest lucru, aceeaşi lege care mi-a interzis să îi spun doamnei de la sindicat numele oamenilor respectivi. Dânsa m-a acuzat de lipsă de transparenţă. Absolut fals. Mai mult de atât, pot să vă spun că lucrurile au fost prezentate ca şi cum s-au petrecut în mandatul meu. Ori eu am venit ministru la aproape un an după ce s-a evaporat acest departament, nu de când s-a înfiinţat. Când spun evaporat nu spun întâmplător, pentru că au fost detaşaţi din mediul privat şi acum, când a venit Curtea de Conturi, am căutat cot la cot cu aceasta pe acei oameni care nu sunt de găsit. Depăşeşte zona de competenţă a Ministerului Culturii. Aici altcineva trebuie să cerceteze mai adânc", a afirmat Gheorghiu.
El a spus că acţiunea sindicatului din Ministerul Culturii este generată de faptul că el ar fi început o serie de reforme la nivelul instituţiei.
"Legat de sindicat, eu zic că aceste informaţii nu au fost date întâmplător. Noi suntem în perioada în care publicăm organigrama. Şi eu am făcut o organigramă mai performantă, din punctul meu de vedere. Sunt puţini angajaţi, doar 154, mult sub nevoile ministerului, am considerat că sunt prea mulţi şefi, prea multe funcţii de conducere la numărul ăsta de angajaţi şi probabil că am scos o anumită parte din personal din zona de confort şi dânşii acum simt nevoia să facă nişte acţiuni prin care să descurajeze ministrul să facă reforme în minister", a declarat Bogdan Gheorghiu.
Potrivit Sindicatului "Culturalia", persoanele detaşate din societăţi comerciale au ocupat funcţii de consilieri în cadrul Ministerului Culturii, pe salarii cuprinse între 6.600 şi 13.500 de lei/brut pe lună. Asta în condiţiile în care remuneraţia maximă prevăzută de grilele de salarizare era de aproximativ 5.000 de lei brut/lună.
"Sunt nereguli foarte mari descoperite chiar de Curtea de Conturi, în urma controlului realizat în 2019. Din păcate, ministerul le-a ascuns sub preş, aşa că noi le facem publice. Am înţeles de abia acum de ce Ministerul Culturii nu a avut bani să plătească drepturile salariale cuvenite. Banii au mers la persoane din mediul privat, detaşate pe salarii uriaşe. Este o bătaie de joc, pe bani publici!", a declarat Ana Marin, preşedintele Sindicatului Angajaţilor din Ministerul Culturii "Culturalia".
"Auditul financiar asupra contului anual de execuţie a bugetului de stat pentru anul 2018 a scos la iveală faptul că 14 persoane, printre care chiar hair stylişti, au fost detaşate în Ministerul Culturii, de la societăţi comerciale, cu încălcarea legii. Aceste persoane au primit salarii de aproape trei ori mai mari, faţă de cât prevede grila de salarizare din Ministerul Culturii, raportată la Legea 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice", se precizează într-un comunicat al sindicatului.
Coafeze și milițieni, descoperiți și la Ministerul Agriculturii
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţat, duminică, într-o conferinţă de presă, că urmează să fie reduse 15% din posturile din minister şi din instituţiile subordonate.
"Suntem într-un proces de evaluare a întregului personal din Ministerul Agriculturii şi din instituţiile din subordine. În opinia noastră, cel puţin 15% din aceste posturi vor fi reduse. Sunt locuri unde procentul va fi mai mare, dar şi locuri unde va trebui să angajăm oameni, unde capacitatea lor administrativă este scăzută. În aparatul propriu avem 708 angajaţi, iar în total, la toate instituţiile şi agenţiile din subordine, avem 14.239 de angajaţi. La AFIR au fost zeci şi sute de transferuri de la entităţi private, fără concurs, foarte mulţi dintre angajaţi neavând nicio legătură cu activitatea care trebuia desfăşurată. Am găsit şi coafeze şi tot felul de 'specialişti' angajaţi şi mulţi miliţieni, transferaţi de la firme private, cazuri de meserii mai puţin obişnuite pentru activitatea în AFIR. Toate aceste detaşări au încetat de la 1 ianuarie 2020", a declarat Adrian Oros, la Cluj-Napoca.
El a spus că la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) este cel mai mare "dezastru", pentru că au fost primite cereri de despăgubiri pentru pagube produse peştilor în zone unde se cultiva rapiţă.
"Discuţia cu cormoranul nu a fost întâmplătoare, am primit spre plată, dar nu am semnat, documente de despăgubiri pentru pagube produse în piscicultură de cormorani. Legislaţia europeană permite despăgubiri, dar am constatat că cifrele sunt foarte mari. Suspicionăm că trebuiau să fie despăgubite doar anumite entităţi, cu sume foarte mari. Unii cereau despăgubiri pentru cantităţi de peşte, pierderi pe 2019, mai mari decât producţia vândută în ultimii cinci ani. E puţin probabil să ai o asemenea pierdere. E Corpul de control acolo şi verifică. Avem hărţi satelitare şi dovezi că unii beneficiari ai programelor de despăgubiri nu au avut peşte, pentru că nu au avut apă; ei cultivau rapiţă, orez şi raportau pierderi la peşte", a precizat ministrul Agriculturii.
