Cine se află în spatele „Fabricii de vise” din Iași. Motivul pentru care afacerea a avut succes în România
Au apărut informații în ancheta așa-zisei „Fabrici de vise” care, în ultimul an, a alimentat piața din aproape toată țara cu dispozitive de vaporizare și dulciuri care conțiuneau substanțe psiho-active.
În afacere ar fi fost implicat și un polițist de la arestul Poliției din Iași, care se ocupa cu ambalarea acestor produse și trimiterea lor către magazine.
Atât el, cât și cel care coordona afacerea, împreună cu 26 indivizi implicați, și-au petrecut noaptea după gratii, și vor afla miercuri seară dacă vor fi arestați.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
„Fabrica de vise” din Miroslava, Iași - așa cum au numit-o procurorii - era controlată de un cetățean canadian Philipp Fuhrmann, care se se prezenta drept absolvent de Drept Internațional la o Universitate din Germania.
Potrivit DIICOT, în afacere ar fi fost investite cinci milioane de euro. Peste un milion numai în aparatura de producție.
În fabrică au fost descoperite 40 de tone de cânepă industrială care urma să fie prelucrată pentru obținerea de substanțe psihoactive.
Fuhrmann Canadianul și 27 de indivizi implicați în afacerea lui și-au petrecut noaptea în arest.
Printre cei care au ajuns după gratii este și un polițist, culmea, de la arestul Poliției din Iași. În timpul liber, acesta - spun surse din anchetă - s-ar fi ocupat cu ambalarea în colete a dispozitivelor de vaporizare și a dulciurilor în care erau indroduse substanțe psihoactive.
La audieri acesta ar fi declarat că nu știa că produsele care îi treceau prin mână conțineau droguri și nici că acestea ar fi făcut unele victime.
Radu Irimia, avocat: „Este vorba despre câteva produse oferite către trei copii minori. Au creat efecte nedorite, unul singur din București. Unul a ajuns la spital și a avut nevoie de îngrijiri medicale, dar e în afara oricărui pericol”.
„Fabrica de vise” din Miroslava, Iași, spun procurorii, avea în țară cinci depozite. În urma perchezițiilor au fost confiscate și oprite de la vânzare peste 80.000 de dispozitive de vaporizare, 3.000 de acadele, 1.300 de pungi cu jeleuri și aproape 200 de cutii și borcane cu prăjituri care aveau în compoziție droguri.
Reprezentanții unuia dintre magazinele care vindeau aceste produse susțin că nu aveau cunoștință că acestea erau ilegale. Firma care le producea, spun ei, le inspira încredere.
Eduard Anton, avocat: „Societatea administrată are sedii în centre comerciale foarte mari din Iași și județul Neamț astfel că nu ne putem imagina că o persoană care știe despre existența unor produse care ar putea fi ilegale le-ar comercializa în văzul tuturor. La tejghea”.
Afacerea cu dispozitive de vaporizare și dulciuri în care erau incluse substanțe psihoactive era extrem de rentabilă.
Doar la percheziții au fost descoperiți 300.000 de lei, 30.000 de euro, peste 9.000 de dolari și cinci kilogame de argint sub forma unor lingouri.
Cătălin Țone, expert antidrog: „Acest dosar intitulat `Fabrica de vise" este unicat în Europa, pentru că acest fenomen e în toată Europa, iar procurorii DIICOT de la Iași și-au asumat o responsabilitate importantă să lucreze acest dosar complex și cred că nu va fi deloc ușor pentru că vorbim de lucruri care sunt deja în piață. Asemenea magazine le vedem în toate capitalele și aceste țări nu au luat măsuri, e posibil ca de la nivelul României să se creeze un precedent judiciar aplicabil și în celelalte țări europene”.
Despre efectele pshihoactive ale substanței descoperite în produsele așa-zisei „Fabrici de vise” din Miroslava, Iași, HHC, Centrul European de Monitorizarea a Drogului, a avertizat prima data în octombrie anul trecut.
HHC nu este însă catagologată drept drog de risc sau mare risc în nicio țară europenă. Totuși, în România, acestea intră sub incidența legii privind substituenții de droguri.
Bogdan Gheorghe, Agenția Națională Antidrog: „Anexa la legea 143/2000 e completată de fiecare dată când apar pe piață noi substanțe psihoactive. Ultima completare a fost în toamna anului trecut”.
Problema este că pe piață apar noi și noi substanțe cu efect psihoactiv și până când cei responsabili le depistează și le introduc pe lista celor interzise pot trece luni.
Echipa: Iulia Ciuhu, Oana Ursanu, Daniel Nițoiu.
