Celebrul marcaj din Timişoara ar putea fi şters. Primarul îi face "gâşte" pe cei care-l critică

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, susţine că le-a cerut specialiştilor să vină cu soluţii privind marcajele rutiere de la Pasajul Jiul, devenite virale şi ajunse subiect de presă inclusiv în Marea Britanie, el spunând că există şi varianta desfiinţării marcajelor din acea intersecţie. Robu a făcut şi un sondaj pe Facebook, după cinci zile de la inaugurarea pasajului Jiul, care arată că 19% dintre timişoreni consideră că marcajul îi încurcă în trafic.

Primarul Timişoarei scrie, pe Facebook, că nu are nicio legătură cu marcajul rutier de la Pasajul Jiul care a fost inaugurat în urmă cu o săptămână după ce a fost lărgit de la trei la cinci benzi de circulaţie şi care a devenit celebru. Mai mult, el susţine că părerea lui a fost să nu se realizeze vreun marcaj în acea intersecţie, însă înainte de inaugurare a fost şi el surprins că acesta a fost totuşi trasat.

”N-am nicio legătură cu acel marcaj! Dimpotrivă, părerea mea a fost să nu se realizeze şi mi-am exprimat-o la faţa locului, sâmbătă, în jurul orei 19.00, înainte de a pleca de pe şantier. Dar, un primar nu este nici proiectant şi nici realizator de marcaje rutiere şi lucrul acesta ar trebui să-l ştie orice om care pretinde că are inteligenţa superioară unei gâşte -ca să iau un referenţial! În jurul orei 24.00, sâmbătă spre duminică, când am revenit pe şantier, am găsit intersecţia marcată, urmare a deciziei specialiştilor. Mi-am exprimat imediat nemulţumirea, spunându-le celor prezenţi -anticipând 100% ce a urmat să se întâmple a doua zi!-, că, în plan mediatic- şi numai în plan mediatic, accentuez, respectiv pe reţelele de socializare-, s-a ales praful din inaugurare şi de toată zbaterea, munca, lupta, pasiunea, felia de viaţă, puse în joc pentru realizarea acestui obiectiv”, a scris Robu pe Facebook.

Citește și

Primul accident în intersecţia din Timișoara cu marcajele care au stârnit glume pe internet

El a realizat pe pagina sa de Facebook un sondaj cu privire la marcajele rutiere, după cinci zile de la inaugurarea pasajului, iar rezultatele arată că 37.5% din timişoreni afirmă că marcajul îi ajută în trafic, alţi 43.5% spun că marcajul nici nu îi ajută şi nici nu îi încurcă, iar 19.0% afirmă că marcajul îi încurcă.

Robu spune că, având aceste rezultate, le-a cerut specialiştilor să vină cu soluţii, existând şi varianta desfiinţării marcajelor din acea intersecţie.

”Am cerut specialiştilor să vină cu alternative, neexcluzând nici alternativa lăsării intersecţiei nemarcată, aşa cum sunt alte intersecţii în oraşul nostru şi în alte oraşe. Menţionez, însă, că decizia le aparţine, aşa cum le aparţine şi răspunderea!”, a mai scris Robu.

Imagini cu marcajele rutiere din această intersecţie, realizate dintr-o dronă, s-au viralizat rapid pe reţelele de socializare, ajungând şi în presa internaţională. Tabloidul britanic The Sun a publicat un articol cu titlul ”Drumul spre iad", întrebându-şi cititorii dacă s-ar putea în această intersecţie. ”În mod normal se presupune că şoferii ştiu pe ce bandă să vireze, însă în încercarea de a face acest lucru mai uşor de văzut, firma constructoare pur şi simplu a complicat lucrurile”, au scris ziariştii de la The Sun.

Pasajul Jiul din Timişoara, un pasaj rutier pe sub calea ferată, a fost lărgit la cinci benzi de circulaţie în urma lucrărilor începute în vara anului trecut. Pe lângă cele cinci benzi, prin pasaj au fost amenajate trotuare şi piste de biciclete, precum şi un trotuar tehnic pe partea dinspre Gara de Nord. La intersecţia bulevardului Republicii cu strada Jiul şi pasajul cu acelaşi nume au fost trasate o serie de marcaje rutiere spre dreapta, stânga sau în faţă, care ar putea să îi deruteze pe şoferi.

Valoarea totală a investitiei se ridică la peste şapte milioane şi jumătate de euro, bani de la bugetul local.

Un al doilea pasaj rutier pe sub calea ferată, din Timişoara, Pasajul Popa Şapcă, se află în lucru. Acesta va fi lărgit de la două, la patru benzi de circulaţie. Lucrările la acest pasaj sunt programate să fie finalizate în luna decembrie a acestui an. Lucrările se realizează tot cu bani din bugetul local.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026