Ce a făcut cu banii avocatul din Alba care a înşelat cu 12 milioane de euro sute de clienţi, după schema Nordis
Avocatul care a înşelat cu 12 milioane de euro peste 200 de clienţi, promiţând vânzarea de apartamente într-un complex rezidenţial din Alba Iulia, a folosit cea mai mare parte a sumelor primite ”în cadrul unor activităţi similare jocurilor de noroc”.
Instanţa de judecată a respins acordul pe care avocatul l-a încheiat cu procurorii, document prin care Jidveian îşi recunoaşte şi vinovăţia şi este dispus să execute peste 5 ani de detenţie.
Ovidiu Jidveian, avocatul din Alba Iulia care a înşelat cu aproximativ 12 milioane de euro 211 persoane fizice şi firme, cărora le-a promis că le vinde apartamente într-un complex rezidenţial din centrul oraşului, ar fi investit în modenă virtuală mare parte din sumele primite sub formă de avans sau plată integrală pentru apartamente.
”Activitatea infracţională a inculpatului s-a derulat pe parcursul a aproape 5 ani, respectiv în intervalul decembrie 2018 – octombrie 2023, perioadă în care au fost săvârşite un număr de 251 de acte material (înşelăciune – n.r.) circumscrise unităţii legale de infracţiune. Activitatea de inducere în eroare a fost sistematică şi a condus la generarea unui prejudiciu deosebit de ridicat, în patrimoniile a nu mai puţin de 211 persoane fizice şi juridice. Foloasele materiale obţinute în urma acestei activităţi ilicite au fost, în cea mai mare proporţie, însuşite pe nedrept de către inculpat din patrimoniul societăţii în numele căreia a acţionat şi folosite ulterior pentru propriile interese, în cadrul unor activităţi similare jocurilor de noroc”, notează, marţi seară, ziarulunirea.ro, citând documente ale Curţii de Apel Cluj-Napoca, instanţă care a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei prin care Jidveian ar fi executat cinci ani şi opt luni de închisoare pentru faptele comise.
Magistratul constată că ”unica intenţie care l-a animat pe Ovidiu Jidveian a fost aceea de a obţine bani de la cumpărători pentru satisfacerea propriilor nevoi”, dar şi că ”sumele vehiculate în mecanismul infracţional descris în actul de inculpare (transferate, încasate în numerar, retrase din conturile bancare sau de la ATM-uri, investite pe platformele de monedă virtuală) provin în proproţie de peste 95% din sumele achitate de persoanele vătămate cu titlu de preţ al imobilelor promise pentru cumpărare, în timp ce sumele «împrumutate» de la membrii familiei fiind în cea mai mare parte compensate cu costurile edificării unei locuinţe”.
Instanţa de jdecată a remarcat ”o perseverenţă infracţională deosebită, chiar dacă inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, având în vedere numărul de acte infracţionale şi de persoane vătămate (peste 200), perioada infracţională (4 ani) şi valoarea prejudiciului nerecuperat, de aproape 11.000.000 euro, în timp ce analizele circuitelor financiare au relevat faptul că majoritatea sumelor de bani au fost investite de inculpat către o multitudine de companii de brokeraj, platforme trading instrumente financiare şi criptoactive şi servicii de e-money/e-wallet”.
.webp)
