Furtul pieselor din tezaurul dacic. Denunț la Parchetul General împotriva Ralucăi Turcan și a fostului director al MNIR
Liga Studenţilor Iaşi anunţă că a depus, la Parchetul General, un denunţ împotriva fostului ministru al Culturii Raluca Turcan şi a fostului director al Muzeului Naţional de Istorie a României Ernest Oberländer-Târnoveanu, pentru abuz în serviciu.
Reprezentanţii studenţilor invocă lipsa unei hotărâri de Guvern pentru exportul temporar al pieselor de patrimoniu dacice duse la expoziţia de la Muzeul Drents.
Liga Studenţilor (LS) Iaşi a depus un denunţ la Parchetul General împotriva fostului ministru al Culturii Raluca Turcan şi a fostului director al Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) Ernest Oberländer-Târnoveanu pentru ”abuz în serviciu cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coţofeneşti şi a celor trei brăţări dacice la expoziţia organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate”.
Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri, organizaţia studenţească solicită un punct de vedere public din partea Serviciului de Informaţii Externe (SIE) dacă este implicat în protejarea patrimoniului sau nu şi dacă a luat măsuri anterioare furtului cu privire la expoziţie, precum publicarea de urgenţă a contractului dintre MNIR şi Muzeul Drents, condamnând lipsa de transparenţă cu privire la acesta.
Liga Studenţilor o acuză pe Raluca Turcan că minte şi nu ştie că muzeele sunt instituţii publice, considerând că, indiferent de norma aplicabilă, din informaţiile disponibile în spaţiul public, organizarea expoziţiei a fost ilegală.
”Raluca Turcan s-a autoincriminat prin declaraţiile pe care le-a dat în ultimele cinci zile şi s-a ferit să enunţe data exactă a autorizării expoziţiei din Olanda, detaliu esenţial în a stabili legea aplicabilă la momentul respectiv şi, prin urmare, răspunderea penală aferentă pentru aceste fapte”, scrie în comunicat.
Conform sursei citate, Raluca Turcan încearcă să se disculpe, susţinând că în baza OUG 27/2023 nu ar fi fost necesară o hotărâre de Guvern, întrucât muzeele din ţară care au subordonări diferite şi personalitate juridică proprie şi care au fost co-participante nu ar fi instituţii publice, deşi legislaţia le consideră pe toate drept instituţii publice de cultură, iar conform normelor în vigoare deja existau cel puţin două instituţii implicate: Ministerul şi Muzeul Naţional de Istorie.
Studenţii adaugă că, până la venirea Ralucăi Turcan în fruntea Ministerului Culturii, prin legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, nu erau permise din punct de vedere juridic expoziţiile cu bunuri mobile de patrimoniu în străinătate.
Legea nr. 182/2000 prevedea la art. 34 alin. (1) faptul că ”pentru organizarea unor expoziţii sau realizarea unor proiecte culturale instituţiile publice pot împrumuta, după caz, unor instituţii publice sau persoane juridice de drept privat din ţară, în condiţiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le deţin în administrare, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi cu aprobarea Ministerului Culturii”, arată aceştia.
Totodată, susţin ei, articolul 38 alin. (1) prevedea că ”bunurile culturale mobile clasate, aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, se exportă numai temporar şi numai pentru organizarea unor expoziţii în străinătate, pentru investigaţii de laborator, restaurare sau expertizare”, însă nu exista nicio precizare clară cu privire la cine trebuie să aprobe exportul temporar al unor obiecte de patrimoniu pentru realizarea de expoziţii în afara graniţelor, prevederile art. 34 referindu-se strict la organizarea de expoziţii în ţară.
Ulterior, prin OUG 27/03.08.2023, Turcan a modificat legea patrimoniului prin adăugarea art. 34^1 prin care, ”pentru organizarea unor expoziţii în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaţionale de către instituţiile publice muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situaţia în care sunt implicate mai multe autorităţi şi instituţii publice”.
Scopul modificării, conform notei de fundamentare, a fost acela de a permite ”organizarea de expoziţii în străinătate sau realizarea de proiecte culturale internaţionale de către instituţiile muzeale aflate în subordinea Ministerului Culturii”. Modificarea a fost realizată cu o săptămână înainte de aprobarea organizării expoziţiei „Dacia. Ultima frontieră a Romanităţii", de la Roma, adaugă Liga Studenţilor.
Potrivit comunicatului, Legea patrimoniului a fost modificată din nou, la începutul anului trecut, prin OUG 22/31.01.2024, renunţându-se la condiţia de a exista avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi aprobarea Ministerului Culturii, însă strict pentru expoziţiile din ţară: ”Pentru organizarea unor expoziţii sau realizarea unor proiecte culturale, instituţiile publice pot împrumuta, după caz, unor instituţii publice sau persoane juridice de drept privat din ţară, în condiţiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le deţin în administrare.”
”Ceea ce nu s-a clarificat niciodată prin legea nr. 182/2000 a fost dacă instituţiile care împrumută anumite piese de patrimoniu le pot sub-împrumuta la rândul lor, neexistând absolut nicio restricţie specială în acest sens, ele putând fi împrumutate potrivit dreptului comun”, se mai arată în comunicat.
Liga Studenţilor afirmă că declaraţiile din ultimele zile ale Ralucăi Turcan sunt contradictorii.
”«Hazardul» furtului pe care îl invocă pentru a se scuza doamna Turcan nu ar fi existat fără hazardul din politica românească în care ajung în funcţii publice toţi neaveniţii, iar scuza că preocuparea publică legată de furtul tezaurului este utilizată pentru a pune în umbră congresul PNL şi lansarea propriului candidat la prezidenţiale este complet penibilă. Doamna Turcan se scuză aruncând responsabilitatea exclusiv pe Muzeul Naţional de Istorie a României şi pe autorităţile olandeze, a căror parte de vină nu trebuie ignorată, afirmând în mod fals că nu ar fi fost necesară o Hotărâre de Guvern pentru organizarea expoziţiei, deşi erau implicate alături de Ministerul Culturii şi alte 18 muzee, pe care în mod eronat nu le consideră instituţii publice, deşi multe au subordonări diferite şi de sine-stătătoare”, arată reprezentanţii studenţilor.
Ei enumeră câteva întrebări fără răspuns: ”De ce Guvernul a mobilizat mai multe instituţii centrale pentru expoziţia anterioară şi similară de la Roma, iar pentru cea din Assen nu? Iniţiativa trebuia să aparţină ministrului de resort, deci doamnei Turcan. De ce a existat diferenţă de tratament şi condiţii de securitate între expoziţia de la Roma şi expoziţia de la Assen, din Olanda? Care a fost rolul doamnei secretar de stat Diana-Ştefana Baciuna în organizarea sau aprobarea expoziţiei? A cerut sau nu domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu hotărâre de guvern pentru expoziţie?”.
”Când a minţit, de fapt, doamna Turcan? Practic, Raluca Turcan s-a autoincriminat prin declaraţiile pe care le-a dat în ultimele cinci zile şi s-a ferit să enunţe data exactă a autorizării expoziţiei din Olanda, detaliu esenţial în a stabili legea aplicabilă la momentul respectiv şi, prin urmare, răspunderea penală aferentă pentru aceste fapte. În orice caz, fără aprobări clare, coiful de la Coţofeneşti şi bărăţările dacice din aur, alături de celelalte sute de piese de tezaur, nu aveau ce căuta în Olanda, transportate şi expuse în condiţii neclare şi îndoielnice. Analizând succesiunea faptelor prin raportare la modificarea intempestivă a normelor juridice privitoare la organizarea expoziţiei, aproape că par îndrituiţi cei care afirmă că furtul a fost premeditat, în contextul în care Muzeul Naţional de Istorie a României stă, de fapt, închis de 23 de ani şi cu risc mare de a fi afectat de un cutremur, prin voinţa domnului Oberländer-Târnoveanu. Poporul român nu are acces la cunoaşterea istoriei sale şi la cele peste 690.000 de obiecte, dintre care peste 4400 sunt clasate ca tezaur, care compun patrimoniul instituţiei, spre deosebire de alte naţiuni europene ale căror elite politice nu exprimă dispreţ faţă de istoria propriilor popoare, aşa cum exprimă elitele politice de la Bucureşti. Acum nu mai vrem o ţară ca afară?!”, a declarat Toma Tataru, preşedinte al Ligii Studenţilor.
