Calendar ortodox 27 iulie. Sfântul Pantelimon, ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor
Sfântul Pantelimon, unul dintre cei mai iubiți sfinți din calendarul ortodox, este sărbătorit în fiecare an pe 27 iulie. Este este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor.
Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon este adesea numit "doctor fără de arginţi", amintindu-se în acest fel faptul că în timpul vieții sale a fost interesat de vindecarea celor bolnavi și nu de strângerea de averi.
Cine a fost Sfântul Pantelimon
Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon a trăit în vremea împăratului Maximian Galeriu şi era originar din cetatea Nicomidiei. El s-a născut în anul 284 în familia unui senator bogat. Deși tatăl său era păgân, mama sa era creștină.
Părinții săi l-au numit Pantoleon, ceea ce se traduce drept "cel în toate puternic ca un leu".
Tânărul a absolvit Şcoala de Medicină la Nicomidia și a lucrat ca ucenic pe lângă medicul Eufrosin. S-a dovedit a fi un medic talentat, lucru care i-a atras atenția împăratului, care l-a ales drept medicul său.
Medicul împăratului a ajuns să-l cunoască pe preotul creștin Ermolae, iar acesta a început să-l învețe despre Hristos. În cele din urmă, Panteleon a decis să se boteze la creștinism, iar după acest moment i-a fost schimbat numele în Pantelimon, ceea ce înseamnă "cel cu totul milostiv".
Pantelimon doctorul săracilor
După ce a fost botezat la creștinism, Sf. Pantelimon a săvârșit mai multe minuni, a tratat oameni care sufereau de boli incurabile și a oferit tratamente tuturor săracilor care nu și le puteau permite.
El şi-a împărţit toată averea saracilor și nu le cerea nimic celor care ajungeau la el pentru tratament. De aici i se trage şi numele "doctor fără de arginţi".
Martiriul Sfântului Pantelimon
Ceilalți medici din Nicomidia deveniseră invidioși pe el și l-au denunțat la împărat că trata creștini.
Împăratul Maximian a ordonat ca Pantelimon să fie legat de un stâlp şi trupul i-a fost sfâşiat cu gheare de fier, iar rănile arse cu făclii aprinse. Însă torţele s-au stins, iar rănile sfântului s-au vindecat. A fost scufundat în plumb topit şi aruncat în mare, legat de un pietroi. L-au aruncat apoi fiarelor sălbatice, dar acestea s-au arătat blânde. Împăratul s-a înfuriat şi a dat ordin ca sfântul să fie legat de o roată cu lame ascuţite, care, rostogolindu-se de la înălţime, în faţa întregului oraş, să-l omoare. Hristos l-a eliberat pe sfântul mucenic, în rostogolirea roţii, roata strivind un mare număr de necredincioşi. Maximian a dat ordin ca Pantelimon să fie decapitat, iar trupul să fie dat în foc, scrie crestinortodox.ro.
În momentul morţii sale, din cer s-a auzit cuvântul: "Slujitor credincios, dorinţa ta va fi acum îndeplinită, porţile cerului îţi sunt deschise, cununa ta e pregătită. Vei fi de-acum înainte adăpost deznădăjduiţilor, ajutor celor încercaţi, doctor bolnavilor şi teroare demonilor. De aceea, numele tău nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon."
Tradiţia creştină spune că în momentul decapitării sfântului, din rana lui nu a curs sânge, ci lapte, iar măslinul de care a fost legat a rodit în acel moment. Spre a nu lua creştinii cinstitul trup al sfântului, acestuia i s-a dat foc, însă o altă minune a mărturisit vrednicia aceluia. Credincioşii au scos din cenuşa trupul neatins de foc al lui Pantelimon şi l-au îngropat cu mare cinste, pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul, în anul 303.
Moaştele Sfântului Pantelimon
Moaştele Sfântului Pantelimon sunt împrăştiate în toată lumea creştină. Multe lăcașe de cult, biserici şi mănăstiri, cabinete şi asociaţii medicale, sunt puse sub ocrotirea Sfântului Pantelimon. Atât în afara ţării, cât şi la noi.
Catedrala Episcopală din Galaţi şi Catedrala Mitropolitană din Iaşi păstrează câte o părticică din Sfintele sale Moaşte. În Bucureşti, multe biserici s-au învrednicit de darul cel mare al prezenţei unei părticele din Moaştele Sfântului Pantelimon.
