Caisele şi piersicile aproape că au dispărut din România. "Nici măcar zece hectare"

×
Publicitate

Peste 90% dintre caisele şi piersicile pe care le cumpărăm acum sunt din import. Asta după ce livezile autohtone aproape au dispărut în ultimii 30 de ani.

De câţiva ani, însă, tot mai mulţi agricultori au luat fonduri europene şi au investit în astfel de plantaţii. Afacerea rentează, spun ei, întrucât piersicii şi caişii rodesc repede şi produc fructe multe.

În 1990, România avea aproape 231.000 de hectare de livezi. Suprafaţă a scăzut însă drastic, şi în 2018 am ajuns să avem 137.000 de hectare plantate cu pomi fructiferi. Profesorul universitar Gheorghe Sarca de la Universitatea din Oradea s-a ocupat de pomicultură întreagă carieră şi spune că în urmă cu 30 de ani România avea 10 milioane de caişi şi piersici.

Prof. univ. Gheorghe Sarca: "Plantaţiile de cais şi de piersic aveau o extindere extraordinară, în zonele unde mergeau. Cel puţin 60 la sută din producţie, care însemnau câteva sute de milioane de dolari, mergeau la export. S-au distrus. Pot să vă spun că, la ora actuală, nu mai funcţionează, din plantaţiile pomicole care erau în 1989, nici măcar 10 hectare."

În anii '90, marile livezi au fost mărunţite, iar oamenii care au primit pământurile nu s-au putut ocupa de ele, astfle că în timp livezile au dispărut ori au rămas în paragină. În ultima perioadă, însă, oamenii au redescoperit domeniul: au accesat fonduri europene special pentru caişi şi piersici. De pildă, acest agricultor din judeţul Bihor are deja o livadă de peste cinci hectare.

"Am investit în această livadă aproximativ 600.000 de euro, valoarea nerambursabilă, plus partea noastră de 10 la sută. Am ales sâmburoasele datorită punctajului foarte bun oferit de către ghidul european şi datorită faptului că va fi o nişă foarte bună pe viitor în ţara noastră”, spune Adrian Crainic, un tânăr fermier

"Dacă în penultima sesiune, valoarea totală a proiectelor a fost egală cu dublul sumei pusă la dispoziţie, în ultima sesiune s-au epuizat banii în primele 5 zile. În ultima sesiune am constatat o creştere a plantaţiilor de cais şi piersic, în mod special”, spune Octavian Dan, consultant.

Plantaţiile de acest tip sunt şi foarte rentabile. Un fermier din Curtici are jumătate de hectar de caişi. După şase ani de rodire culege câte 50-60 de kilograme de fructe dintr-un singur pom.

Fondurile europene acoperă între 50 şi 90 la sută din investiţia într-o livadă.

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
VIDEO. Interlopul Bebino a fost filmat în timp ce se bătea cu un alt rival

Scene de o violență extremă s-au derulat în Bucureşti, după ce două grupări rivale s-au încăierat. Indivizii s-au atacat cu săbii, iar doi dintre ei au fost grav răniţi şi sunt la spital, sub pază. Deocamdată, nimeni nu a fost reţinut.

VIDEO. Pacienții unui centru de psihiatrie din Călărași, hrăniți cu pâine înmuiată în apă

Situație revoltătoare în Călărași. Pacienții Centrului de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică Plătărești sunt hrăniți cu pâine înmuiată în apă și resturi de salam, potrivit unor informații publicate de jurnalistul Marin Badea.

Anunţul Fiscului pentru toţi românii care au câştigat din bitcoin. Ce vor păţi în 2020

Veniturile din criptomonede vor fi declarate, pentru prima oară, în anul 2020, după ce Codul fiscal a fost modificat pentru ca raportarea lor să fie obligatorie în mod oficial.

Recomandări
Nicușor Dan reia consultările pentru formarea Guvernului, la 1 septembrie: „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să fii trecut”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern.

Trump calmează aliații și dă asigurări că Putin nu va ataca NATO: „Am avut discuții bune cu el”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP şi Reuters.

Dezastrul din Nepal, explicat: prăbușirea de la 7.000 de metri care a declanșat o viitură ireală

Dezastrul care a îndoliat Nepalul a pornit în câteva secunde, la peste 7.000 de metri altitudine, iar efectele s-au simțit la mai bine de 100 de kilometri distanță.