Lifturile urmează să fie construite din fonduri publice, dar întreținerea reparațiile și reviziile vor fi suportate de locatari printr-o contribuție lunară.
Într-un bloc din Brașov, pe o scară locuiesc patru familii de pensionari, la etajele 3 și 4, plus o persoană greu deplasabilă, la ultimul nivel.
Locatar: „Cu piciorul stâng sunt praf și urc foarte greu.”
Locatar: „A fost greu, că m-a durut piciorul la genunchi...”
Imobilul îndeplinește condițiile impuse de lege pentru dotarea cu un ascensor: are doar 4 etaje, locatari care urcă greu scările, nu este încadrat în categoriile de risc seismic 1 sau 2 și nu este declarat monument istoric.
Dar sunt multe asemenea clădiri, așa că Primăria a stabilit un punctaj. Președintii asociațiilor de proprietari au început deja să discute cu locatarii și să strângă semnături. Este nevoie de acordul a două treimi dintre proprietari.
Dacă majoritatea decide că vrea lift și acesta va fi instalat, cheltuielile de funcționare și întreținere vor fi suportate, conform legii, de toți locatarii indiferent dacă îl folosesc sau nu. Intră aici mentenanță, curentul electric, reviziile și verificările ISCIR.
Camelia Ababei, administratorul unei asociații de proprietari: „Se adună undeva între 500 și 700 de lei pe lună și în cazul acesta la 10 apartamente va fi undeva intre 50 și 70 de lei în plus pentru fiecare apartament. Cei de jos sunt împotrivă, cei de la etajele superioare sunt pentru.”
Programul Național „Lift pentru Viață" prevede ca, pentru început, statul să finanțeze din fonduri europene câte două lifturi pentru fiecare județ, într-un proiect pilot. Apoi ar urma ca programul să fie extins, cu fonduri de la bugetul de stat sau local.
