Blestemul Mitropolitului Olteniei asupra preoților și credincioșilor care intră într-o biserică din Vâlcea. Reacția BOR

Se spune că lăcașul de cult a fost construit pe un loc blestemat de Sfântul Ierarh Calinic.

Potrivit unui document publicat luni de Arhiepiscopia Râmnicului intitulat „Document de Legământ cu Blestem”, semnat de Mitropolitul Olteniei Irineu și de starețul Mănăstirii Frăsinei monahilor li s-a interzis să mai oficieze slujbe în biserica din apropierea Mănăstirii Frăsinei, ridicată fără acceptul stareţului de la acel moment.

Regula prin care femeile nu au voie sa vina la la Frăsinei a fost stabilită de Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, încă de la sfințirea lăcasului de cult, în 1863.

Pentru femei, a fost construită acum 80 de ani o altă biserică, la 2 kilometri distanță, în localitatea Muiereasca. Aici veneau calugari de la manastire, pentru slujbe și spovedanii. Locul a atras în timp mii de credincioase. Noul stareț al manastirii Frăsinei susține că aceasta a doua biserica a fost construită fără binecuvântare și că monahii trebuie feriți de ispita pe care o reprezintă femeile.

Citește și

Focuri de armă la o biserică din Bacău. Au fost implicați doi bătrâni, dintre care unul de aproape 90 de ani

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

În documentul întocmit împreună cu Mitropolitul Olteniei a întărit legământul Sfântului Calinic, care cerea pedepse împotriva celor ce nu respectă rânduielile: "de sunt clerici să se caterisească, iar de sunt mireni să se afurisească". Patriarhia Română afirmă că, dincolo de limbajul folosit, decizia luată este bună, pentru că va păstra ordinea internă a mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieții monahilor de acolo.

”Hotârăm în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor, nimeni dintre monahi şi cei hirotoniţi, preoţi sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică şi sa nu mai săvârşească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină şi nici vreo Sfântă Liturghie, să nu se mai oficieze în aceasta biserică sau în spaţiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre sa cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic şi sub blestemul nostru. De sunt clerici să se caterisească, iar de sunt mireni să se afurisească, iar este de este vreun preot de Mir şi va încalca acest Legământ sa fie în aceeaşi osandă”, scrie în document.

Reacția Patriarhiei

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a dat explicaţii cu privire la decizia anunţată de Mitropolia Olteniei, solicitând şi explicarea mai clară a acesteia.

”În legătură cu inevitabil discutatul comunicat recent al Mitropoliei Olteniei, referitor la hotărârea luată pentru menţinerea ordinii interioare a mănăstirii Frăsinei din Vâlcea, vă rog să primiţi următorul punct de vedere, posibil lămuritor: Decizia este, în esenţă, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu şi la biserica situată la câţiva km de aceasta. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate şi sărăcie benevolă. Condiţii cu raţiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah”, a transmis oficialul Patriarhiei.

El a precizat că ”raţiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniştii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele şi trăirea mai riguroasă a poruncilor şi sfaturilor evanghelice”.

”Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de faţă, într-un limbaj sever şi anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de vieţuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă. Raţiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Fireşte, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se şi pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta. Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o spre binele şi ordinea internă a mănăstirii Frăsinei, renumită pentru asprimea vieţii duhovniceşti a monahilor care au dorit să trăiască acolo”, a mai transmis Vasile Bănescu.

Mitropolia Olteniei: O lămurire canonică a „Legământului” Sfântului Ierarh Calinic

Ulterior Mitropolia Olteniei a publicat pe site-ul său un comunicat explicativ.

”În ziua de 10 ianuarie 2023, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a fost prezent în mijlocul obştii Sfintei Mănăstiri Frăsinei pentru a stabili, împreună cu membrii Consiliului Duhovnicesc, mai multe aspecte importante legate de reafirmarea vechilor rânduieli de vieţuire călugărească, alese şi fixate de Sfântul Ierarh Calinic. În acest sens, a fost elaborat un Document unitar, menit să întărească rânduiala de vieţuire a monahilor de aici. În baza «Legământului» statornicit de Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul şi ocrotitorul duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei, Consiliul Duhovnicesc a stabilit: Să se respecte vechile rânduieli atonite conform cărora monahii Sfintei Mănăstiri Frăsinei nu trebuie să părăsească fără binecuvântare mănăstirea, împlinind fără tulburare toată rânduiala călugărească în incinta cinstitului aşezământ şi nu în alte locuri din afara mănăstirii; Pentru a îndepărta orice fel de pericol de cădere în neorânduială s-a reafirmat faptul că, întrucât «piatra de legământ cu blestem» a Sfântului Ierarh Calinic a fost înlăturată «în condiţii de constrângere comunist-atee», «blestemul» (legământul) a rămas neschimbat. În acest sens, s-a hotărât ca părinţii şi fraţii din Mănăstire să nu coboare şi să nu participe la slujbe în biserica de jos, care a fost ridicată fără binecuvântarea stareţului Sfintei Mănăstiri Frăsinei din acea vreme”, se arată în comunicatul postat, miercuri, de Mitropolia Olteniei.

Comunicatul precizează că documentul care interzice preoţilor şi călugărilor să coboare la biserica situată la câţiva kilometri de mănăstire, şi unde este permisă şi intararea femeilor, a fost ”redactat de Consiliul Duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei, sub îndrumarea şi povaţa duhovnicească a IPS Părinte Mitropolit Irineu, constituie o reafirmare şi o întărire a legământului sfânt monahicesc şi a datoriilor călugăreşti de vieţuire după regulile statornicite de Sfântul Ierarh Calinic”.

”Este necesar să se înţeleagă că Documentul emis de Consiliul Duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei constituie o lămurire canonică a «Legământului» Sfântului Ierarh Calinic, întărit din dragoste şi grijă părintească de IPS Părinte Mitropolit Irineu, nefiind nicidecum un blestem la adresa vreunui cleric, monah sau mirean anume; Pentru mângâierea duhovnicească a femeilor binecredincioase, legate sufleteşte de părinţii duhovnici ai Sfintei Mănăstiri, Consiliul Duhovnicesc a hotărât ca duhovnicii obştii monahale din Frăsinei (arhim. Ioanichie Popescu, arhim. Ioachim Popa, ierom. Ilarion Dulca şi ierom. Victorin Şerban) să meargă o dată pe lună la Sfânta Mănăstire Bistriţa Vâlceană, pentru a săvârşi acolo Tainele Sfintei Spovedanii şi Sfântului Maslu, precum şi rugăciuni de dezlegare”, mai precizează Mitropolia Olteniei.

Oamenii care au mers în zonă povestesc că femeile au voie să intre în biserica ridicată mai departe de mănăstire, în schimb accesul lor nu este permis în biserica mănăstirii, situată la câţiva kilometri mai sus.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl