La Polul Nord, mai cald ca în România. Previziunile climatologilor la nivel global sunt sumbre
Climatologii ne avertizează că vom avea din ce în ce mai multe episoade de vreme extremă, iar perioada de iarnă veritabilă pe care tocmai o traversăm, acum la început de martie, e doar începutul.
Anomaliile provocate de încălzirea globală au făcut ca la Polul Nord să se înregistreze temperaturi mai ridicate decât în România. Duminica trecută, în timp ce la noi erau -5 de grade Celsius, la cea mai nordică staţie meteorologică din Groenlanda s-au înregistrat peste 6 grade.
Circulaţia maselor de aer rece sau cald pe glob este una foarte complexă. Imaginaţi-vă că masă de aer cald este un abur care urca spre latitudini înalte, spre Polul Nord. Aici nu doar că topeşte gheaţa, dar împinge masa de aer rece către latitudini mai joase, iar aceasta din urmă ne-a adus ger, viscol şi zăpadă.
Meteorologii francezi au ţinut şi ei sub observaţie schimbarea circulaţiei maselor de aer dinspre oceanul Atlantic spre Polul Nord și efectele ce au urmat în toată Europa şi nu numai. Pentru că la nivel global previziunile climatologilor sunt sumbre.
De-a lungul anilor calota glaciară de la Polul Nord s-a micşorat extrem de mult, iar procesul, spun climatologii, s-a accelerat. Specialiştii au fost uimiţi să constate că în ultimii 3 ani gheaţa a continuat să se topească în zone din nordul Groenlandei, inclusiv pe timpul nopţii polare.
Simulările lor arată că în acest ritm, până la jumătatea secolului în care ne aflăm, toată gheaţa de la Polul Nord va dispărea în anotimpul călduros. Iar vremea severă cu care ne-am confruntat zilele acestea e o dovadă directă a acestui fenomen.
Pentru specialiştii de la NASA, monitorizarea topirii gheţarilor este o prioritate. Ei au calculat că în fiecare an se topesc 250 de blocuri de gheaţă cu diametrul de 1 km pătrat. Cât Empire State Building din New York.
"În Europa am avut temperaturi cu 10, 15 grade mai scăzute decât în mod normal, dar la Poli, am avut şi cu 30 de grade mai mult decât ar fi fost normal. Situaţia devine incontrolabilă, nepredictibilă, deja am schimbat foarte mult şi impactul ne afectează şi dacă mai continuăm aşa, apar astfel de fenomene abrupte. Iar aici societatea umană nu se mai poate adapta la schimbări atât de bruşte”, susține Roxana Bojariu, climatolog.
Reprezentanţii Green Peace România acuză că în România, problema încălzirii globale nu e luată în serios.
"Susţinem că e necesar stabilirea unui calendar foarte clar pentru înlocuirea cărbunelui cu surse energetice mai curate şi mai neutre din punct de vedere climatic. Un calendar atât la nivel naţional, european şi de ce nu global", spune Ion Cepraga, coordonatorul campaniilor Green Peace România.
Pentru a limita efectele încălzirii necontrolate a Pământului, temperatura medie anuală nu ar trebui să crească până în anul 2100 cu mai mult de 1,5 grade Celsius. Din păcate, ultimii 3 ani au fost cei mai călduroşi din istoria măsurătorilor, cu 0,9 grade mai mult faţă de perioada preindustrială, adică de la 13,9 am ajuns la grade la 14,8.
Etichete: gheața, incalzire globala, temperaturi,
Dată publicare:
