Arest prelungit pentru suspecții jafului de la Muzeul Drents, prinși cu ajutorul populației. Măsura unică luată de procurori

Cei trei suspecţi care au fost arestaţi în legătură cu furtul artefactelor româneşti de la muzeul Drents din oraşul Assen (nordul Olandei - n.r.), vor rămâne în arest preventiv pentru încă două săptămâni, în conformitate cu decizia luată vineri de un judecător de instrucţie, a anunţat Serviciul Procuraturii Publice (OM), citat de publicaţia olandeză NL Times.

Doi bărbaţi şi o femeie, toţi din Heerhugowaard, localitate din provincia Olanda de Nord, sunt suspectaţi de implicare în intrarea prin efracţie în muzeul Drents şi furtul a patru artefacte româneşti în ziua de 25 ianuarie, aminteşte sursa citată.

Suspecţii au fost arestaţi cu ajutorul populaţiei. "Au fost prezentate obiecte de îmbrăcăminte şi o geantă. Au fost găsite în vecinătatea muzeului. Acest lucru a reprezentat o descoperire importantă în anchetă, împreună cu multe alte rezultate ale cercetării", a explicat OM, care a adăugat că va depune toate eforturile pentru a coopera cu poliţia "pentru a obţine o perspectivă asupra artefactelor", care încă nu au fost găsite. Orice informaţie din partea publicului poate fi valoroasă în acest sens, a adăugat OM.

Parchetul olandez a subliniat că publicarea numelor şi fotografiilor unui suspect arestat reprezintă o "măsură drastică", rar folosită. În cazul furtului de artă de la muzeul Drents, instituţia a considerat că există o "nevoie urgentă", deoarece piesele de artă furate nu au fost încă găsite. "Aceasta este în continuare cea mai mare prioritate a noastră", a adăugat OM.

Măsura rară de publicare a datelor personale ale suspecților, motivată de caracterul unic al artefactelor furate

După difuzarea fotografiilor, poliţia a primit multe ponturi, dar nu a precizat cât de utile au fost acestea. "Ponturile sunt analizate cu atenţie de către echipă", s-a limitat să declare un purtător de cuvânt.

Măsura neobişnuită de a publica fotografiile şi numele a doi dintre suspecţii arestaţi s-a datorat în principal "caracteristicilor acestui furt", a declarat ministrul justiţiei din Olanda, Van Weel. El a adăugat că acest caz se desfăşoară sub semnul presiunii internaţionale, dar şi a presiunii timpului, pentru că artefactele ar putea fi "în drum spre o ţară străină sau altundeva, sau ar putea fi distruse. Prin urmare, fiecare secundă contează".

Van Weel a adăugat că poliţia i-a anunţat pe suspecţi că fotografiile lor urmau să fie publicate. "Suspecţilor li s-a oferit şi posibilitatea de a spune unde sunt artefactele. În caz contrar, aceste imagini urmau să fie făcute publice. Aşadar, am făcut această alegere", a explicat ministrul olandez.

Acestea sunt artefacte "unice", a insistat Van Weel, care a discutat această chestiune cu miniştrii români ai afacerilor interne şi de justiţie în cadrul unei întâlniri la nivel european care a avut loc în această săptămână. "Pentru ei este o lovitură semnificativă", a declarat Van Weel. ''Românii sunt încântaţi că poliţia a reuşit să aresteze atât de repede suspecţii şi, totodată, nu au făcut presiuni pentru ca în Olanda să fie luate măsuri suplimentare'', a mai spus ministrul olandez.

La 25 ianuarie, patru piese arheologice din România, între care coiful de aur de la Coţofeneşti, expuse la Muzeul Drents din Assen (nord), au fost furate. Muzeul Drents găzduia expoziţia "Dacia! Regatul aurului şi argintului", cu peste 500 de piese împrumutate de România. Expoziţia se încheia chiar în weekendul în care a avut loc jaful, iar coiful de aur era piesa principală a expoziţiei. Vineri, restul pieselor din expoziţia de la Muzeul Drents au sosit în România.

Articol recomandat de sport.ro

Ce s-a ales de fosta campioană US Open, după divorțul de Jozy Altidore, fostul atacant al lui Sunderland și Villarreal