Analiză The Guardian. România va prelua președinția CE, deși statul de drept e în ”pericol”
România se pregătește să preia pentru prima dată președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deși Guvernul țării a fost acuzat că încearcă se distanțeze de principiile și reformele democratice, scrie The Guardian.
Preluarea președinției joacă un rol important pentru o țară care are prilejul să „se vândă” vecinilor. Chiar și așa, pe fondul tensiunilor din țară legate de reformele din Justiție, la Bruxelles a avut loc inclusiv o discuție care avansa ipoteza ca România să nu mai preia președinția, ci să o facă mai degrabă Finlanda, notează publicația, într-o analiză dedicată statului de drept și democrației din România.
„Comisia Europeană a avertizat Guvernul în noiembrie că este în pericol să se distanțeze de progresele pe care țara le-a înregistrat de la aderarea în Uniunea Europeană, în 2007. La rândul său, Parlamentul European a aprobat o rezoluție în care și-a exprimat „îngrijorarea profundă” privind legislația care are potențialul de a slăbi statul de drept. Parlamentarii europeni au condamnat și „intervenția violentă și disproporționată” a jandarmeriei la protestele din August, când poliția a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene împotriva protestatarilor anticorupție”, notează prestigioasa publicație.
Articolul menționează modificarea legislației privind amnistia, care ar avea ca scop „să protejeze politicieni anchetați pentru fapte de corupție, precum Liviu Dragnea – perceput ca fiind cel mai puternic om din România .”
„Dragnea va fi unul dintre principalii beneficiari, dacă va fi adoptat un act normativ privind amnistia. O astfel de legislație ar fi revoltătoare. Cred că societatea civilă ar reacționa, cetățenii ar reacționa, UE ar reacționa, pentru că un astfel de document ar avea consecințe greu de remediat după aceea”, a explicat Bianca Toma, directorul Centrului Român pentru Politici Europene.
Nu doar Dragnea ar scăpa de faptele pentru care este judecat, ci și alte 15.000 de persoane, în funcție de ce ar prevedea actul normativ.
The Guardian notează că temerile au început să se accentueze în luna iulie, când a fost demisă șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, după un mandat de cinci ani, din cauză că a expus corupția și abuzul în serviciu la nivel înalt, condamnând mai mulți primari și miniștri.
Pe de altă parte, Dragnea și susținătorii săi vorbesc despre un „stat paralel” din care fac parte și polițiști, procurori și judecători care încearcă să „dea jos guvernul” – viziune respinsă de Comisia Europeană.
„Statul de drept din România a stârnit ciocniri politice interne. Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat luna trecută că țara nu e pregătită pentru preluarea președinției rotative. Fost profesor și primar al unui oraș din Transilvania, Iohannis a avertizat că țara sa riscă să fie sancționată de UE, care ar putea activa împotriva țării aceeași procedură de care e afectată și Polonia”, mai notează sursa citată.
Aceste „turbulențe” ar putea explica de ce România a solicitat puțin din cele 30,8 miliarde de euro puse la dispoziție de Bruxelles între 2014 și 2020 pentru construirea de drumuri, căi ferate, linii de metrou și creșterea economiei uneia dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană. Până acum, Bruxelles-ul a aprobat proiecte în valoare de doar 5,8 miliarde de euro – care constau într-o combinație de fonduri europene și românești – ceea ce a adus critici din partea politicienilor de opoziție care acuză guvernul că nu profită de beneficiile apartenenței la UE.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: amnistie, lege, proteste romania, romania, the guardian,
.webp)
