Analiză. Care sunt modificările controversate aduse Codului Penal în Comisia Iordache
Comisia parlamentară condusă de Florin Iordache a aprobat luni şi alte modificări controversate ale Codului Penal. Astfel, toţi cei acuzaţi de fapte de corupţie care achita prejudiciul ar putea scăpa mai uşor cu pedepsele reduse la jumătate.
Iar cuvântul "penali" ar trebui să iasă din vocabularul unor oficiali, cum ar fi preşedintele Klaus Ioahnnis, care riscă închisoarea dacă îl folosesc până la pronunţarea unei hotărâri definitive.Aleşii jurişti din comisia Iordache au înjumătăţit condiţionat pedepsele pentru cei acuzaţi de fapte precum abuz în serviciu, folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, uzurparea funcţiei sau neglijenţă în serviciu. Condiţia este ca în orice fază a procesului oricare dintre cei acuzaţi să achite prejudiciul stabilit de procurori sau de instanţă.
Ion Stelian, deputat USR: "Aceste persoane vor strânge bani să plătească prejudiciul şi vor scăpa foarte uşor"
La articolul 308, după alineatul (2), se introduc patru noi alineate, alin. (3)-(6) cu următorul cuprins:(3) Dacă infracțiunile prevăzute la art. 295 și 297-300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate. (4) Dispozițiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceștia.
Ca să descurajeze denunţurile, aleşii au modificat articolul legat de darea de mită. Dacă persoana care a dat banii recunoaşte fapta într-un an de zile nu mai este pedepsită. După un an însă, denunţătorul nu mai beneficiază de clemenţă cum era până acum.
Alineatul (3) al articolului 290 se modifică și va avea următorul cuprins: „(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă faptă mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia."
Şi traficul de influenţă a căpătat o nouă formă. Nici un politician sau demnitar nu va mai putea fi acuzat chiar dacă sunt dovezi că a promis că va interveni pe lângă un funcţionar al statului. Aleşii au stabilit că fapta se va incrimina numai dacă promisiunea este urmată de intervenţie.
Stelian Ion, deputat USR: "Aşa cum aţi formulat, foarte mulţi vor intra la înşelăciune, nu la trafic. Înseamnă că unii dintre cei despre care instanţa nu poate dovedi că au avut vreo influenţ nu vor mai putea fi acuzaţi de trafic de influenţă deşi au fost prinşi luând bani. Vi se pare normal? "
Eugen Nicolicea, deputat PSD: ”Pentru înşelăciune"
Stelian Ion, deputat USR: "Dar nu e influenţă că ei au influenţă asupra acelor persoane. Înşelăciunea e când nu ai influență."
Traficul de influență: (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Aleşii au redefinit grupul infracţional, prin care se înţelege: "... grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.”
În premieră absolută, parlamentarii au definit în codul penal şi ce nu înseamnă grup infracţional şi anume: ”... grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului."
Iar Opoziţia a atras atenţia că vor scăpa infractorii care dau o singură lovitură de exemplu. "Dacă se constituie o bandă şi fac trafic cu câteva camioane de droguri e în regulă, nu e grup infracţional", a susținut Stelian Ion.
Potrivit modificărilor aduse codului penal, preşedintele Klaus Iohannis riscă între 6 luni şi 3 ani de închisoare dacă va mai folosi termenul "penali" la adresa celor care care sunt inculpaţi, dacă procesul nu s-a terminat. De altfel, niciun funcţionar public nu se va mai putea referi la o persoană urmărită penal sau judecată ca fiind "penală" până când nu va exista o condamnare definitivă.
"Fapta funcționarului public care înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca și cum acesta ar fi fost condamnată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă declarația se face în numele unei autorități publice pedeapsa se mărește cu o treime."
În plus, funcţionarii sau magistraţii care divulgă informaţii din dosarele penale riscă amendă sau chiar închisoarea. Ca să devină lege, toate aceste modificări adoptate de comisia Iordache trebuie să fie votate în Senat, apoi în Camera Deputaţilor.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
