A murit actrița Carmen Stănescu la vârsta de 92 de ani

×
Publicitate

Actriţa Carmen Stănescu a murit în noaptea de miercuri spre joi, la vârsta de 92 de ani.

Informaţia a fost confirmată, pentru AGERPRES, de actriţa Ilinca Tomoroveanu, director adjunct al Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti.

"Este adevărat, doamna Carmen Stănescu a murit azi noapte. Bănuiesc că motivul este boala de care suferea dânsa", a precizat Ilinca Tomoroveanu.

Carmen Stănescu s-a născut la 29 iulie 1925, în Bucureşti.

A absolvit Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, promoţia 1948, clasa profesor Marioara Voiculescu, potrivit site-ului TNB - www.tnb.ro.

În adolescenţă a practicat mai multe sporturi, între care şi tirul, făcând parte timp de cinci ani din echipa naţională.

A debutat în teatru în anul 1945 cu rolul Ecaterina Ivanovna în piesa ''Fraţii Karamazov'', după Fiodor Mihailovici Dostoievski, jucată la Teatrul ''Constantin Nottara'' (examen condus de profesoara Marioara Voiculescu).

Tot în 1945 începe să joace şi pe scena Teatrului Naţional ''I. L. Caragiale'' din Bucureşti. Aici interpretează, de-a lungul anilor, peste 30 de roluri, între care: Ileana Cosânzeana în ''Înşir'te mărgărite" de Victor Eftimiu (regia Ion Iliescu, 1945); Gina în ''Mitică Popescu" (autor şi regie Camil Petrescu, 1945); Agafia Tihonovna în ''Căsătoria" de N. V. Gogol (regia Victor Bumbeşti, 1948); Miţa Baston în ''D' ale carnavalului" de I. L. Caragiale (regia Sică Alexandrescu, 1951); Dona Angela în ''Doamna nevăzută" de Calderon de la Barca (regia Miron Nicolescu, 1955); Ana în ''Omul cu mârţoaga" de George Ciprian (regia Alexandru Finţi, 1956); Dona Uracca în ''Cidul" de Pierre Corneille (regia Mihai Berechet, 1959); Felice în ''Bădăranii" de Carlo Goldoni (1959); Zoe în ''O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale (1962); Toinette în ''Bolnavul închipuit" de J.B.P. Moliere (regia Sică Alexandrescu, 1962); Tofana în ''Patima roşie" de Mihail Sorbul (regia Cornel Todea, 1965); Dorina în ''Tartuffe" de J.B.P. Moliere (regia Ion Finteşteanu, 1967); Nina în ''Al patrulea anotimp" de Horia Lovinescu (regia Mihai Berechet, 1969); Prinţesa Kosmonopolis în ''Dulcea pasăre a tinereţii" de Tennessee Williams (regia Mihai Berechet, 1972); Doamna Clandon în ''Nu se ştie niciodată" de G.B. Shaw (regia Constantin Russu, 1985); Amanda în ''Menajeria de sticlă" de T. Williams (regia Mihai Manolescu, 1992); Yvonne de Bray în ''Părinţii teribili" de Jean Cocteau (regia Andreea Vulpe, 1993); Mătuşa Augusta în ''Călătorii cu mătuşa mea" de Graham Greene (regia Petre Bokor, 1998); Atueva în ''Nunta lui Krecinski" de Aleksandr Vasilievici Suhovo Kobilin (regia Felix Alexa, 2000); Alienor de Aquitania în ''Leul în iarnă" de James Goldman (regia Petre Bokor, 2001); Ardele în ''Egoistul" de Jean Anouilh (regia Radu Beligan, 2004).

La Nottara a mai jucat în piesa ''Bună seara, domnule Wilde" după Oscar Wilde (regia Alexandru Bocăneţ, 1971), iar la Teatrul Municipal în piesa ''Iubire pentru iubire" de William Congreve (regia Emil Mandric, 1970).

De-a lungul carierei a jucat alături de mari actori, precum Silvia Dumitrescu Timică, Sonia Cluceru, Costache Antoniu, Alexandru Giugaru, Alexandru Finţi, George Calboreanu, Emil Botta, Grigore Vasiliu-Birlic şi mulţi alţii.

Carmen Stănescu a fost distribuită şi în numeroase filme: "Doi vecini" după Tudor Arghezi (regia Geo Saizescu, 1958); ''Telegrame'' după I. L. Caragiale (regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi, 1959); ''Bădăranii" după Carlo Goldoni (regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi, 1960); ''Runda 6" (regia Vladimir Popescu Doreanu, 1965); ''Tinereţe fără bătrâneţe" (regia Elisabeta Bostan, 1969); ''Fraţii Jderi" (regia Mircea Drăgan, 1974); ''Muşchetarul român" (regia Gheorghe Vitanidis, 1975); ''Premiera" după Aurel Baranga (regia Mihai Constantinescu, 1976); ''Povestea dragostei" (regia Ion Popescu Gopo, 1976); ''Războiul de Independenţă", serial tv (regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis, 1977), potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).

A interpretat roluri şi în numeroase scenete de televiziune, alături de mari actori precum Mihai Fotino, Dem Rădulescu sau Jean Constantin.

Pe 16 iunie 2003, actriţa Carmen Stănescu şi-a lansat volumul ''Destăinuiri'', apărut la Editura Universal Dalsi. Cu prilejul lansării volumului, Radu Beligan aprecia că ''destăinuirile lui Carmen Stănescu sunt scrise cu o cuceritoare sinceritate şi cu o adâncă simplitate'', iar scriitorul Fănuş Neagu spunea despre Carmen Stănescu că ''este o tulburătoare actriţă imposibil de egalat''.

I-au fost decernate, de-a lungul timpului, distincţii, atât pentru arta actoricească, cât şi pentru performanţele sale sportive: titlul de ''Maestră a sportului'' (1952), titlul de ''Artistă emerită'' (1964), Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios" în grad de Ofiţer (2000). A primit, de asemenea, Premiul de excelenţă în teatru cu ocazia împlinirii a 60 de ani de teatru, oferit în cadrul festivităţii ''Femeile de succes ale anului 2004", potrivit site-ului www.tnb.ro.

Carmen Stănescu a fost căsătorită cu actorul Damian Crâşmaru.

Articol recomandat de sport.ro
Pică transferul la Real Madrid? Iubita l-a dat de gol
Pică transferul la Real Madrid? Iubita l-a dat de gol
Citește și...
Avioane de luptă NATO ridicate de Ungaria la granița cu România, din cauza unui avion de pasageri din China

Avioane de luptă NATO ale Ungariei au fost ridicate sâmbătă la granița cu România, după ce un avion de pasageri din China nu a stabilit contactul cu controlorii de trafic aerian din România. 

Copiii sub 15 ani ar putea pierde accesul la rețelele sociale, potrivit unui proiect de lege depus în Parlament

Copiii sub 15 ani nu vor mai avea acces la rețelele sociale, dacă un proiect de lege depus în Parlament va fi adoptat în următoarea sesiune.

Bucureștiul pregătește noi restricții pentru trotinetele electrice. Acestea nu vor mai putea fi abandonate oriunde

Bucureștiul pregătește noi reguli pentru utilizatorii de trotinete electrice. Vor avea voie să le închirieze doar persoanele de peste 18 ani și va fi interzisă abandonarea lor în stațiile de autobuz, pe trecerile de pietoni sau la intrarea în școli.

Recomandări
Cum a devenit America cea mai influentă putere a lumii și de ce viitorul ei contează inclusiv pentru Europa

Statele Unite sărbătoresc pe 4 iulie 250 de ani de la Declarația de Independență, documentul care a schimbat nu doar destinul unei națiuni, ci și cursul istoriei moderne.

Mesajul Americii către România, la 250 de ani de la fondarea Statelor Unite. Imagine spectaculoasă a Castelului Bran

SUA și România au o ”legătură profundă și durabilă”, iar cele două națiuni ”sunt profund ancorate în valorile fundamentale ale civilizației occidentale”, se arată într-un editorial al ambasadorului american la București cu ocazia Freedom250.

”Mai românesc ca oricând”. Achiziția Carrefour de către frații Pavăl, cea mai mare finanțare din istoria Băncii Transilvania

Achiziția afacerii deținute de colosul francez Carrefour în România de către Pavăl Holding a constituit, dincolo de expansiunea spectaculoasă a unei companii românești, și cea mai mare investiție din istoria Băncii Transilvania, alt business românesc.