30 iulie – Ziua Mondială de Luptă împotriva Traficului de Persoane: un apel global pentru sprijinirea victimelor
Traficul de persoane este una dintre cele mai grave forme de criminalitate organizată la nivel global, iar victimele – femei, copii și bărbați – suferă consecințe devastatoare, adesea invizibile pentru societate.
În fiecare an, pe 30 iulie, comunitatea internațională marchează Ziua Mondială de Luptă împotriva Traficului de Persoane, o zi menită să aducă în prim-plan suferințele celor exploatați și să mobilizeze eforturile globale pentru prevenire, intervenție și sprijin.
O zi pentru conștientizare și responsabilitate
Marcarea anuală a Zilei Mondiale de Luptă împotriva Traficului de Persoane pe 30 iulie, stabilită prin Rezoluția A/RES/68/192 a Adunării Generale a Națiunilor Unite în 2013, vine ca un semnal de alarmă privind amploarea și gravitatea acestui fenomen. Obiectivul principal este acela de a atrage atenția asupra situației critice a victimelor și de a promova respectarea și protejarea drepturilor acestora, potrivit www.un.org.
Traficul de persoane continuă să fie una dintre cele mai grave și complexe forme de criminalitate organizată. Femei, copii și bărbați sunt supuși exploatării – fie prin muncă forțată, fie prin abuzuri sexuale sau alte activități ilicite. Între 2020 și 2023, peste 200.000 de victime au fost identificate în lume. Dincolo de cifre, realitatea este mult mai dură, fiind vorba despre un fenomen adesea invizibil și subraportat.
Eforturi internaționale pentru combaterea traficului de persoane
Răspunsul comunității internaționale s-a consolidat în timp. În 2007, la inițiativa unor organizații precum UNICEF, UN Women, UNHCR, OIM, UNODC și OIM, a fost creat Grupul de Coordonare Inter-Agenții Împotriva Traficului de Persoane (ICAT), ca platformă de colaborare în lupta împotriva acestei infracțiuni.
În 2010, Adunarea Generală a ONU a adoptat Planul Global de Acțiune pentru Combaterea Traficului de Persoane, un document strategic ce încurajează guvernele să colaboreze la nivel internațional și să integreze prevenirea și combaterea traficului în politicile naționale de securitate și dezvoltare.
Una dintre componentele esențiale ale planului este Fondul fiduciar voluntar al ONU, destinat sprijinirii victimelor prin granturi acordate organizațiilor neguvernamentale. Fondul prioritizează intervențiile în cazul victimelor provenite din zone de conflict sau din rândul migranților vulnerabili.
De asemenea, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă include obiective explicite privind eradicarea traficului de persoane și a violenței împotriva femeilor și copiilor, ca parte a angajamentului global pentru o societate echitabilă și sigură.
Provocări actuale și nevoia de acțiuni ferme
În pofida inițiativelor internaționale, traficul de persoane evoluează constant, devenind mai sofisticat și mai dificil de depistat. Rețelele criminale profită de vulnerabilitățile din sistemele de migrație, de lacunele legislative și de tehnologiile digitale pentru a extinde operațiunile transfrontaliere. Victimele sunt constrânse să muncească în condiții inumane, forțate să participe la activități ilegale sau traficate pentru exploatare sexuală.
Răspunsul judiciar rămâne, de cele mai multe ori, insuficient. ONU subliniază că oprirea acestui flagel necesită un efort susținut din partea autorităților: legi mai ferme, anchete proactive, cooperare internațională consolidată și utilizarea tehnologiei în urmărirea și destructurarea rețelelor infracționale.
În egală măsură, justiția pentru victime trebuie să însemne mai mult decât pedepsirea traficanților. Este esențial ca supraviețuitorii să aibă acces la sprijin psihologic, protecție legală și reintegrare socială, printr-o abordare centrată pe nevoile și demnitatea lor.
În România, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) desfășoară, în contextul acestei zile, campanii de informare menite să crească gradul de conștientizare în rândul populației.
