10 functionari acuzati de acordare ilegala de cetatenie, arestati. Limbajul codat folosit de retea
Tribunalul Bucuresti a decis, vineri, arestarea preventiva pentru 29 de zile a zece persoane acuzate in cazul privind acordarea nelegala de cetatenie romana unor moldoveni.
Procurorii Parchetului instantei supreme au retinut, joi, zece persoane in acest caz, in urma a 32 de perchezitii la adrese din Bucuresti, Chitila, Otopeni si din Teleorman. Cele zece persoane au fost duse joi la Tribunalul Bucuresti, procurorii cerand arestarea lor preventiva pentru 29 de zile.
Instanta a admis propunerea procurorilor si a dispus arestarea preventiva a acestora. In cazul unei alte persoane acuzate in acest caz petnru care procurorii au cerut arestarea preventiva, instanta a dispus cercetarea in stare de libertate cu interdictie de a parasi tara. Decizia Tribunalului Capitalei poate fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti. Seful Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica (SUPC) din cadrul Parchetului instantei supreme, Valentin Selaru, a declarat ca miercuri au avut loc sapte perchezitii in acest caz, iar restul s-au derulat joi. Selaru a precizat ca s-au gasit importante sume de bani, agende cu evidenta persoanelor interesate de dobandirea cetateniei si numeroase alte documente, unele in alb.
Functionarii care primeau mita de la intermediarii care facilitau obtinerea mai repede pentru moldoveni a cetateniei romane si a pasaportului erau numiti "avocati" in discutiile cu clientii, iar banii purtau denumirea de "mop", "carboave", "iepuras", "bastoane", potrivit unor surse judiciare. In acest dosar sunt cercetate 36 de persoane, pentru trafic de influenta, dare de mita, luare de mita, primire de foloase necuvenite, folosire in mod direct si indirect de informatii nedestinate publicitatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite.
Concret, ulterior redobandirii cetateniei romane - care are loc dupa publicarea ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie (ANC) si dupa depunerea juramantului de credinta -, cetatenii moldoveni (deveniti si cetateni romani) se interesau despre dobandirea pasaportului romanesc. Pentru aceasta, insa, aveau nevoie de actele de stare civila romanesti, care se obtin prin transcrierea actelor de stare civila moldovenesti. Avand in vedere ca majoritatea acestora doreau ca domiciliul sa ramana in tara de origine, singura institutie abilitata sa transcrie actele de stare civila moldovenesti in vederea atribuirii codului numeric personal si obtinerii pasaportului romanesc este Serviciul de Stare Civila sector 1 Bucuresti.
Cei care doresc sa aiba domiciliul in Romania (alegand cel mai adesea municipiul Bucuresti) se pot adresa serviciilor de stare civila aferente sectorului in care locuiesc. Durata medie a transcrierii unui certificat (de nastere, de casatorie sau de deces) in cazul cetatenilor moldoveni care au redobandit cetatenia romana, este, in cazul Starii Civile sector 1 Bucuresti, de opt luni. Cu toate acestea, aceiasi intermediari, ajutati de colaboratori de-ai acestora, contra unor sume, care variaza pentru un certificat de la 50 euro pana la 250 euro (suma care variaza atat in functie de credibilitatea si reputatia intermediarului, cat si de faptul daca au sau nu au procura pe numele intermediarului), intereseaza functionarii de la Starea Civila Sector 1 Bucuresti, care, la randul lor, contra unei sume fixe de cinci euro sau 20 lei/certificat, solutioneaza cu rapiditate cererile de transcriere, reducand termenul de la opt luni la o luna sau chiar la zece zile.
Taxa legala pentru generarea CNP-ului este de un leu pe certificat. Ulterior obtinerii actelor de stare civila romanesti si a CNP-ului, aceiasi intermediari percepeau de la 100 euro/pasaport pentru a interveni pe langa functionari din cadrul Directiei Generale Pasapoarte pentru emiterea cu celeritate a pasapoartelor romanesti. Cetatenii moldoveni care doreau sa-si stabileasca domiciliul in Bucuresti apelau pentru urgentarea luarii in spatiu si eliberarii cartii de identitate romaneasca, la aceiasi intermediari, care la randul lor apelau la functionari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidenta Persoanelor Bucuresti - Biroul de Evidenta a Persoanelor nr. 5 (devenit un adevarat fief al cetatenilor moldoveni, existand situatii in care, la adresa unei persoane arondate acestui birou, sa figureze si pana la o mie de cetateni moldoveni luati in spatiu).
Astfel, contra unor sume de pana la 50 lei sau diverse alte atentii, functionarii eliberau documentele de identitate cu celeritate, fara respectarea procedurii legale (prezenta obligatorie a proprietarilor care luau in spatiu cetatenii moldoveni). Atat functionarii, cat si intermediarii si-au luat masuri de precautie cu ocazia pretinderii si darii sumelor de bani. Astfel, din discutiile acestora, banii poarta denumirea de "taxe de urgenta", "taxa de parcare", "mop", "carboave", "iepuras", "bastoane", "valdostane", "kilograme", "medicamente", "retete", "stuca".
De asemenea, mita este codificata sub numele de "kapusta" (n.n.- varza in limba ucrainiana). Mai mult, in discutiile intre intermediari si clienti, solicitarile de bani se fac in vederea mitei ce urmeaza a fi oferita functionarilor carora li se acorda apelativul "avocati", sustin sursele citate. In ampla ancheta privind acordare nelegala a cetateniei romane unor moldoveni sunt suspectate de implicare in activitatea infractionala 20 de persoane cu dubla cetatenie romana si moldoveana care au intermediat activitatile infractionale, doi lucratori ai Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, doua persoane angajate pe baza de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidenta persoanelor Bucuresti-Biroul de evidenta a persoanelor nr. 5 si doi lucratori de la Serviciul de Stare Civila Sector 1 (la transcriere de acte de stare civila), informeaza Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ).
Procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ, in timpul perchezitiilor derulate, au identificat si ridicat diferite sume de bani in lei si valuta (mii de euro) si documente de stare civila. "Pana in acest moment al urmaririi penale, probatoriul administrat a relevat faptul ca au existat doua situatii care au determinat tendinta cetatenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, functionarii romani, in vederea redobandirii cetateniei: in primul rand erau motivati de faptul ca, parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. Aceasta deoarece depunerea cererilor de redobandire a cetateniei romane si a actelor insotitoare se face, conform legii, personal de catre persoana interesata. In al doilea rand, pentru cetatenii moldoveni, plecati cu viza, din Republica Moldova, la munca in tarile Uniunii Europene, deplasarea in Romania in scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de munca avut in cadrul tarilor UE (deoarece unii dintre ei continuau sa lucreze fara forme legale, chiar si dupa expirarea termenului de sedere legal)", explica Parchetul ICCJ.
Metoda folosita consta in remiterea de catre cetatenii din Republica Moldova interesati a actelor si sumelor de bani intermediarilor (de regula persoane cu dubla cetatenie - romana si moldoveana). Modalitatea folosita era realizata prin intermediul unor carausi (soferi de microbuze care efectuau curse regulate intre municipiul Chisinau si municipiul Bucuresti), iar cetatenii moldoveni aflati pe teritoriul tarilor UE, remiteau sumele de bani prin transferuri bancare. Pentru a eluda prevederea legala care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, in randul lucratorilor Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, lucratori coruptibili, care contra unei sume de 50 de euro pe dosar introduceau cererile de redobandire a cetateniei in circuit si depuneau diligente pentru ca aceste dosare sa fie lucrate, in regim prioritar si nu in ordinea inregistrarii lor.
