Între exemplele alese de Putin pentru a explica de ce s-ar fi împotrivit unei apropieri a Kievului de UE a fost cel al normelor fitosanitare din UE, care ar fi mult mai laxe decât cele ruse.
„Înţelegeţi, totuşi, că acum trăim tot ce se întâmplă pe frontul ucrainean. Dar de unde a început totul? De la retragerea sau încercarea Ucrainei de a adera la UE. A fost doar prima etapă. Am început să discutăm deja atunci şi cu europenii. Le-am spus: „Ascultaţi, normele fitosanitare sunt absolut diferite în ţările voastre, în Uniunea Europeană, şi în Rusia”. Apropo, la noi normele fitosanitare sunt mult mai stricte. Şi este posibil ca produsele voastre să ajungă pe piaţa rusă prin teritoriul ucrainean. Nu putem permite acest lucru”, a declarat Putin, reamintind că, la acel moment, între ţări graniţele erau deschise şi exista o zonă de liber schimb cu Ucraina.
El a continuat explicând poziţia pe care Rusia „a fost nevoită” să o adopte. „Vom fi nevoiţi să ne închidem. Acelaşi lucru se aplică şi pentru o serie întreagă de produse industriale. Sincer să fiu, am fost surprins de această poziţie atât de dură şi de directă din partea europenilor. Au adoptat o atitudine fermă. La orice punct – nu, nu, nu. În cele din urmă, totuşi, şi preşedintele de atunci (Viktor) Ianukovici (prorus, îndepărtat de la putere prin revoltele din Piaţa Maidan - n.r.) a citit mai atent. A estimat că, deocamdată, probabil nu sunt pregătiţi pentru asta, deoarece ar fi apărut prea multe pierderi pentru economia Ucrainei”, a susţinut Putin.
El a subliniat însă că Ianukovici nu ar fi renunţat atunci la aderarea Ucrainei la UE. „El a spus că trebuie să revină asupra acestui subiect, să analizeze totul. Toate acestea au dus apoi la lovitura de stat, la criza din Crimeea, la poziţia sud-estului Ucrainei şi la acţiuni militare. Iată la ce a dus totul. Este o problemă serioasă. De aceea, nu trebuie să se ajungă la extreme”, şi-a formulat Putin argumentaţia.
Înainte de agresiunea teritorială a Rusiei în Ucraina, principalul motiv invocat de Moscova a fost apropierea NATO de graniţele ruse. Încă de la summitul NATO de la Bucureşti, din 2008, Putin şi-a formulat clar împotrivirea faţă intenţia Kievului de a adera la NATO şi a ameninţat că nu va rămâne fără consecinţe, iar în 2014 a anexat unilateral Crimeea. Înainte de invazia pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, în negocierile cu administraţia americană, partea rusă punea ca o condiţie retragerea NATO la „aliniamentul din 1997”, ceea ce ar presupune ca NATO să nu mai aibă trupe, echipamente şi armament în ţările care au aderat la alianţă după anul 1997, ceea ce ar transforma state precum România, Bulgaria şi ţările baltice într-o zonă tampon, eliminând garanţiile de securitate ale NATO de pe flancul estic.
După ce administraţia Trump a încercat să medieze încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina, între propunerile înaintate de partea rusă figura condiţia ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO, dar Moscova nu avea, în schimb, obiecţii în privinţa aderării la UE.
