Zece ani de la invadarea Irakului. Unii irakieni regreta epoca Saddam Hussein
Dispretul afisat fata de clasa politica si ani de violente interconfesionale alimenteaza la Tikrit, regiunea natala a lui Saddam Hussein, dupa zece ani de la invazia americana a Irakului, nostalgia fata de regimul fostului dictator, relateaza AFP.
"Este natural sa fim mandri" de Saddam Hussein, afirma Um Sara. "El conducea tara fara probleme, indiferent de circumstante", adauga aceasta locuitoare de la Tikrit, un oras aflat in apropiere de satul natal al lui Saddam Hussein si la 160 de kilometri nord de Bagdad.
La Bagdad, legaturi cu Saddam si regimul sau pot pune capat carierei unui politician. Insa, la Tikrit, numerosi locuitori sunt atasati de fostul presedinte, indepartat de la putere in 2003, in urma invaziei americane, si executat in decembrie 2006.
Acest atasament se explica mai ales prin faptul ca orasul era deosebit de "rasfatat" de catre fostul dictator. "Saddam ne-a ajutat mult, este normal sa fim atasati de el, asa cum altii pot fi atasati fata de Charles de Gaulle", apreciaza Abu Husein.
Desi in timpul lui Saddam Hussein serviciile publice constituiau un esec, regimul a introdus un sistem de subventii care permitea celor mai saraci sa se hraneasca, in profida embargoului impus de catre comunitatea internationala.
In prezent, numerosi irakieni sunt afectati de o lipsa crunta de infrastructuri si servicii de baza, fiind, de asemenea, lipsiti de electricitate si apa potabila. Somajul a ramas la un nivel ridicat, coruptia este generalizata, iar anumiti cetateni sunt dezamagiti de politicienii alesi.
"Tara noastra nu s-a schimbat si nu s-a dezvoltat in acesti ultimi zece ani", deplange Khaled Jamal, un ceasornicar de la Tikrit.
Numeroase dificultati cu care se confrunta irakienii, "ne fac sa il iubim pe Saddam", declara Ines. "Ne fac sa fim mandri de el si sa regretam epoca sa", adauga aceasta invatatoare, in varsta de 37 de ani.
Un militant Baas (un partid cu o doctrina socialista interzis in prezent) Saddam Hussein participa la o lovitura de stat care aduce formatiunea sa la putere in 1968, dupa care preia conducerea tarii, in 1979. Un promotor al panarabismului laic, el se ridica imptriva Republicii islamice Iran, cu care poarta un razboi sangeros in perioada 1980-1988.
El "avea o personalitate puternica, impunea atat in tara, cat si in strainatate", afirma Abu Husein.
Fara sa tolereze vreo disidenta si multiplicand epurarile, el este considerat vinovat de campania militara Anfal impotriva unor sate kurde, soldata cu 180.000 de morti, dar si de eliminarea a aproximativ 100.000 de persoane care s-au ridicat impotriva regimului sau, dupa Razboiul din Golf, in 1991.
In pofida acestor lucruri, unii ii sunt recunoscatori pentru ca a reusit sa mentina o stabilitate a tarii si isi amintesc de perioada de dinainte de invazia americana, cand monopolul asupra violentei era detinut de fortele de securitate.
In prezent, in contextul in care violentele s-au mai diminuat, dupa incheierea conflictului interconfesional din perioada 2006-2008 care s-a soldat cu zeci de mii de morti, atentate continua sa aiba loc zilnic. Insurgenti sunniti, in special cei din cadrul Al-Qaida, vizeaza in mod frecvent comunitatea siita si fortele de securitate.
In perioada lui Saddam "nu exista sectarism", afirma Jamal. "Insa, in prezent, prima intrebarea care isi este adresata atunci cand te intalnesti cu cineva este daca esti sunnit sau siit", deplange el.
