Schimbarea la fata a Vaticanului. Noutatile si controversele aduse de Papa Francisc in doar 3 luni
Dupa numai 3 luni de pontificat, Papa Francisc s-a remarcat prin declaratii si gesturi neasteptate. Glumet, militand pentru saracie si luand decizii neasteptate, noul suveran pontif pare ca vrea sa schimbe imaginea sobra si rece a Vaticanului.
Fostul cardinal argentinian Jorge Mario Bergoglio a devenit cel de-al 266-lea Suveran Pontif, fiind ales de Conclav drept succesorul Papei Benedict al XVI-lea. El si-a luat numele de Francisc si este primul Papa de origine sud-americana.
Numele sau face trimitere la una dintre cele mai venerate figuri din Biserica Romano Catolica - Sfantul Francisc de Assisi, un calugar din secolul al XIII-lea care i-a ajutat pe cei saraci si bolnavi. Invatamintele acestuia au format Ordinul Franciscan, cunoscut pentru critica sociala in favoarea saracilor.
La scurt timp dupa investirea in functie a noului Suveran Pontif, cateva detalii interesante au facut deliciul presei si i-au atras foarte repede simpatia credinciosilor din intreaga lume.
Francisc le-ar fi spus cardinalilor, imediat dupa alegerea sa, “Dumnezeu sa va ierte!”, iar de curand a declarat public ca nu si-a dorit sa devina Papa. Mai mult, a precizat ca dorinta lui de a locui in resedinta Casa Santa Maria, unde sunt cazati peleriniii, in loc sa stea in apartamentul papal, nu este doar o dovada de modestie.
Potrivit publicatiei The Telegraph, Suveranul Pontif a spus ca daca ar locui singur la Vatican “nu ar fi bine pentru psihicul lui”: “Nu este vorba doar de a trai in opulenta, este o problema de personalitate. Eu simt nevoia sa traiesc printre oameni, pe cont propriu, daca as fi izolat nu m-as simti bine”, a declarat el.
Fostul cardinal, care a devenit cunoscut prin faptul ca mergea cu transportul in comun si isi gatea singur mancarea, este acum liderul a peste 1,2 miliarde de catolici din intreaga lume. Asta nu l-a impiedicat sa refuza papamobilul si sa faca bai de multime, spre disperarea garzilor sale de corp, sau sa renunte la celebrii patofi rosii pe care ii poarta orice Papa.
“In aceste zile exista foarte multa saracie in lume si este scandalos, pentru ca avem multe resurse si bogatii, pe care le-am putea da tuturor”, a declarat Francisc. “Toti trebuie sa ne gandim cum am putea deveni putin mai saraci”, este apelul pe care l-a facut in repetate randuri noul papa.
Noul lider de la Vatican critica deseori “cultul banului”, considerata de el o noua idolatrie. Stilul discursurilor sale seamana cu acela al unui preot de parohie, cred jurnalistii de la New York Times.
“Daca bancile sunt in dificultate, vai de mine, este o tragedie!” a declarat Francisc intr-una din pedicile sale, in urma unei discutii avute in acea zi cu cancelarul german Angela Merkel.
“Dar daca oamenii mor de foame, nu am mancare si acces la sanatate, nu se intampla nimic. Asta e de fapt adevarata criza pe care o traim acum. Criza financiara de acum isi are originea intr-o profunda criza umana. Ne-am creat noi idoli. Venerarea vitelului de aur se regaseste acum in cultul banului si in dictatura unei economii care nu vizeaza omul.”
Totodata, Francisc a facut apel la oameni si la autoritati, sa gestioneze mai eficient bunurile si resursele. “Cultura risipei ne-a facut insensibili, aruncam chiar si mancare, in timp ce unii oameni sufera de foame. Sa arunci mancare e ca si cum ai fura de la saraci si flamanzi”, a declarat el, citat de The Telegraph. “Daca scade bursa cu 10% este o drama, dar daca moare un om al strazii, asta nu e stire, nu-i pasa nimanui”.
Potrivit ONU, anual, aproximativ 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate, iar Suveranul Pontif a facut apel si la protectia mediului, pentru ca aceste deseuri, dincolo de aspectul social al risipei, dauneaza naturii. “Chiar ne pasa de creatie si avem grija de ea? Sau doar o exploatam si o neglijam?” s-a intrebat retoric Francisc, in cadrul unui discurs.
Acest stil de a predica pare desprins din temele teologiei liberale, o miscare religioasa care incearca sa foloseasca religia pentru a-I ajuta pe oameni sa scape de saracie. Miscarea este foarte populara in America Latina, dar incepe sa-si gaseasca adepti si in Italia, pentru ca Francisc devine tot mai popular.
Mase de oameni se aduna de fiecare data in Piata Sfantul Petru, ca sa-l asculte, iar economia locala a inflorit, comertul cu obiecte religioase si suveniruri s-a relansat dupa mult timp, scrie New York Times.
La un moment dat, presa internationala a vorbit despre o posibila inchidere a Bancii Vaticanului. Potrivit unor surse din interiorul Sfantului Scaun, Papa Francisc s-a gandit la un moment dat sa ia aceasta decizie, in urma unor scandaluri in care a fost implicata institutia financiara.
Anul trecut, o agentie europeana responsabila cu combaterea spalarii banilor a ajuns la concluzia ca Banca Vaticanului nu reusit sa respecte unele dintre standardele europene referitoare la lupta impotriva criminalitatii financiare.
Schimbarile in cadrrul institutiei ar putea include inlocuirea sefului Secretariatului, cardinalul Tarciscio Bertone, numarul doi in ierarhia de la Vatican si considerat vinovat ca nu a impiedicat conflictele interne din timpul pontificatului de opt ani al predecesorului lui Francisc.
Alt oficial de la Vatican, care nu este prelat, a afirmat ca banca va fi mai degraba "restructurata puternic" decat inchisa. Institutia administreaza banii Vaticanului, ai institutiilor catolice internationale, precum si fondurile ordinelor religioase.
“Daca tu esti Papa, atunci eu sunt Napoleon!”
Recent, Francisc a luat o alta decizie, care i-a surprins pe oficialii de la Vatican. Potrivit Guardian, el a anuntat ca nu-si va petrece concediul de vara la resedinta Castel Gandolfo, cum au facut toti papii de pana acum. Va ramane in resedinte sa de la Vatican, chiar daca programul lui va fi mai putin incarcat in aceasta perioada. La Gandolfo va merge o singura data, pentru a tine o slujba.
Este un alt gest neasteptat din partea noului papa, insa probabil una din cele mai surprinzatoare scene a fost cand a sunat personal la resedinta iezuita din Roma, ca sa discute cu Adolfo Nicolas, liderul acestui ordin religios din care facuse parte pana sa fie ales Papa.
Niciodata un Suveran Pontif nu a mai dat vreun telefon personal, astfel incat reactia secretarului care a raspuns este oarecum usor de inteles: barbatul a crezut ca este o gluma cand Francisc l-a anuntat cine este la telefon: “Daca tu esti Papa, atunci eu sunt Napoleon!” a raspuns acesta, iritat.
Incidentul a avut loc la doar cateva zile dupa alegerea lui Francisc, iar noul papa dorea sa-I multumeasca lui Adolfo Nicolas pentru o scrisoare de felicitare trimisa de acesta.
Amuzat de gafa secretarului, Papa a ras si a insistat: “Andreas, sunt eu, Jorge Bergoglio! Vreau sa vorbesc cu Adolfo!” Abia atunci si-a dat seama barbatul ce greseala facuse.
Daca din acest punct de vedere stilul sau informal ii castiga admiratia oamenilor de rand, pentru oficialii de la Vatican pare sa fie un cosmar. Francisc nu se teme sa intre in multimea stransa in piata, sa atinga oamenii si chiar sa se roage pentru bolnavii care vin sa-l vada. Garda elvetiana si jandarmeria Vaticanului vor trebui sa se adapteze acestor adevarate bai de multime.
Intrebat in legatura cu acest subiect, parintele Federico Lombardi, purtator de cuvant al Vaticanului, a precizat ca unui papa nu ii pot fi impuse masuri de securitate.
Un alt gest al Papei, care s-a rugat alaturi de un bolnav, a starnit in mod special interesul presei, aparand speculatii potrivit carora Francisc ar fi facut atunci o sedinta de exorcizare.
Gabriele Amorth, un preot catolic, cunoscut drept "exorcistul sef de la Vatican" sustine aceasta ipoteza si declara ca Papa a facut o exorcizare in timpul slujbei de Rusalii. Evident, Vaticanul a negat aceasta ipoteza, precizand ca Papa doar s-a rugat alaturi de bolnav.
Tot ca o decizie neobisnuita poate fi privita si slujba in care Papa Francisc a spalat picioarele a 12 detinuti minori din Casa del Marmo, printre care si doua tinere, intr-o inchisoare din Roma, in Joia Mare. Cele doua femeie erau o italianca de religie catolica si o musulmana sarba.
"Este prima data in istorie cand un papa asociaza femeile acestei ceremonii", chiar daca "multi preoti au facut-o deja", a declarat atunci parintele Federico Lombardi, purtator de cuvant al Vaticanului.
Controversata predica despre mantuirea celor care nu sunt catolici
Cu siguranta, una din cele mai dezbatute declaratii ale lui Francisc vizeaza o predica in care acesta ar fi sugerat ca si ateii se pot mantui, daca fac fapte bune.
Papa Francisc a spus: "Dumnezeu Tatal a realizat mantuirea (obiectiva - n.red.) prin Sangele lui Hristos, pentru noi toti; pentru toti, nu doar pentru crestini. Dumnezeu este si Parintele ateilor? Da, si al ateilor. Al tuturor! Suntem creati dupa asemanarea lui Dumnezeu, iar Jerfta lui Hristos ne-a mantuit pe toti (la nivel obiectiv - n.red)! Si toti avem datoria de a face binele. Porunca de a face binele este un sentiment al pacii. Daca fiecare dintre noi isi face partea sa, daca le facem bine altora, ne intalnim toti prin faptele bune, ajungem la o cultura a intalnirii. Trebuie sa ne intalnim facand bine. Iar daca unul nu crede si spune ca este ateu, prin facerea binelui se intalneste cu noi".
Declaratia vaga a Papei a lasat loc speculatiilor, fiind criticata de specialisti in Dogmatica si de unii jurnalisti catolici.
Pe fondul interpretarilor, un purtator de cuvant al Vaticanului, Thomas Rosica, a explicat ca "faptele bune" nu sunt o conditie suficienta pentru mantuire.
"Ateii nu se mantuiesc. Cei care cunosc Evanghelia nu pot fi mantuiti daca nu au credinta si daca refuza sa intre in Biserica si sa ramana in Biserica", a subliniat Rosica, citat de site-ul Attualissimo.it
Pe de alta parte insa, preotul catolic James Marin a declarat, pentru Huffington Post, ca aceasta idee a mantuirii universale apare si intr-o Epistola a Sfantului Pavel catre Timotei: “Iisus s-a sacrificat pentru toti oamenii. Asta a fost mereu o credinta crestina. Dar rareori ii auzi pe catolici declarand asta asa de clar, cu bucurie chiar. In aceasta perioada de controverse religioase, ne amintim ca Dumnezeu nu poate fi constrans in anumite categorii”, declara el.
Francisc nu este insa ferit si de anumite critici. Pe 15 aprilie 2005, Bergoglio a fost implicat intr-un scandal, fiind dat in judecata de un activist pentru drepturilor omului, care l-a acuzat ca in 1976 ar fi colaborat cu junta militara, pentru a organiza rapirea a doi preoti iezuiti.
Noul Papa se opune categoric avortului, eutanasiei si homosexualitatii, dar a predicat deseori ca persoanele care au aceasta orientare sexuala trebuie sa fie respectate.
Din functia de arhiepiscop de Buenos Aires, a refuzat sa fie de acord cu o noua lege care sa dea dreptul cuplurilor homosexuale sa adopte copii. Acest lucru a determinat-o pe Cristina Fernandez de Kircher, presedintele Argentinei, sa declare ca “Biserica pastreaza acelasi ton din epoca medievala si a inchizitiei”.
In decursul pontificatului sau, Francisc va avea de infruntat numeroase provocari. Biserica Catolica se confrunta, in special in tari occidentale (Austria, Germania, Irlanda, Franta, Statele Unite), cu un val de contestare interna fara precedent.
Numeroase organizatii preotesti sau religioase solicita mai multa democratie in interiorul Bisericii Catolice, alegerea unor oficiali, reformarea Papalitatii, casatorii pentru preoti sau, mai ales, hirotonisirea femeilor.
Interviu cu teologul Cristian Badilita
Cristian Badilita a studiat teologia la Seminario Conciliar din Madrid si limbile clasice la Facultatea de Litere din Bucuresti. Este doctor in istoria crestinismului antic al Universitatii Paris IV Sorbona, cu teza Les métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise, calificativul summa cum laude.
Reporter: Papa Francisc s-a remarcat in special printr-o predica a austeritatii si modestiei. Cat de apropiata este aceasta predica de invatamintele primilor misionari crestini, mai exact ale primului Papa, Sfantul Petru? Putem vorbi de o dorinta de intoarcere la esenta crestinismului? Care ar putea fi consecintele unei asemenea schimbari?
Cristian Badilita: Mesajul papei Francisc nu e o noutate nici in Biserica, in general, nici in Biserica Catolica, in special. Exista nenumarate exemple de papi reformatori, incepand, daca vreti, cu celebrul Grigore al VII-lea. Dar l-ati pomenit pe apostolul Petru (el n-a fost papa, titlul apare mult mai tarziu in istoria crestinismului), el a fost apostol, ceea ce-i infinit mai important, pentru ca a trait in preajma lui Isus. Apostolul Petru era un simplu pescar si a murit la fel de sarac precum a trait.
Desi nu trebuie sa-i exageram nici saracia. Un pescar de pe Lacul Tiberiadei avea o anumita bunastare. Ce aduce insa nou papa Francis este accentul pus pe simplitate (n-as spune neaparat saracie). Ati vazut cu cata simplitate s-a adresat pentru prima data confratilor sai din Piata San Pietro in seara cand a fost ales papa. Chiar acesta a fost termenul lui, fratelli, care implica o egalitate intre el si ceilalti crestini, nu o superioritate paterna, conferita de functie.
De multa vreme sustin, in diferite lucrari, faptul ca democratia reala exista numai in Biserica, aici, unde toti suntem egali in fata lui Dumnezeu. Iata, papa Francisc ilustreaza pe viu aceasta afirmatie. Sper insa ca aceasta simplitate evanghelica nu va fi interpretata ca laxism monden. Atunci cand esti totusi papa e foarte greu sa nu tii cont de un anumit protocol. Sfantul Petru era mai avantajat din acest punct de vedere. Nu-i trebuia decat o pereche de sandale si un toiag ca sa evanghelizeze. Astazi un papa dupa modelul petrin de acum 2000 de ani ar fi ridiculizat, din pacate.
Reporter: Stim ca Biserica Catolica a fost mereu o institutie foarte bogata, iar multi suverani pontifi au ramas in istorie prin opulenta in care au trait. Totusi, a mai existat vreun Papa care sa militeze pentru saracia clerului?
Cristian Badilita: Biserica Catolica n-a fost mereu bogata (dar a facut Europa occidentala bogata), iar eu, ca istoric al crestinismului, nu cunosc niciun pontif care sa fi « ramas in istorie » prin opulenta. Pontifii care au ramas in istorie au creat ceva cu adevarat important pentru Biserica sau pentru civilizatia europeana. De aceea au ramas in istorie.
Iuliu al II-lea, cazul cel mai cunoscut si mai flagrant, a fost bogat, a avut multe deviatii de la linia evanghelica, dar a lasat in urma sute de capodopere in materie de arta si cultura. Cat despre clerul catolic, sa ne intelegem, el n-a fost NICIODATA bogat. Preotii catolici nu au familie, se dedica exclusiv misiunii lor religioase. Astazi, un preot catolic francez castiga trei sute de euro pe luna, exact cat un muncitor roman in Romania, bani din care trebuie sa se imbrace, sa manance, sa calatoreasca. Despre ce vorbim ? Eu vorbesc pe cunoscute. Din pacate, persista in Romania o propaganda anticatolica inventata de « adversari », care inca mai face valuri.
Reporter: La un moment dat, presa a vorbit despre posibilitatea ca Papa sa inchida Banca Vaticanului, din cauza scandalurilor din jurul acestei institutii. Ar fi posibila o asemenea masura? Care ar fi consecintele?
Cristian Badilita: Nu ma pricep la acest subiect, dar inchiderea bancii mi se pare improbabila. Sunt convins ca Vaticanul va gasi cea mai crestineasca solutie.
Reporter: Exista riscul unui eventual conflict in interiorul Bisericii Catolice, intre Papa si alti clerici din conducerea institutiei, care nu vor dori austeritate?
Cristian Badilita: Subiectul e fals, asa cum spuneam adineauri. Mai ales dupa Conciliul Vatican II clerul catolic se defineste, in integralitatea lui, prin simplitate si refuz al opulentei. Nici nu ar mai avea de unde. Biserica Catolica nu mai are posibilitatea sa-si intretina patrimoniul (in Franta, majoritatea monumentelor sunt preluate de primarii sau de stat), darmite sa se mai si ghiftuiasca.
Papa Francisc e un reprezentant absolut normal al clerului din care face parte. Niciun papa din secolul XX n-a exaltat opulenta ; niciunul (va rog sa ma contraziceti, dar afirmatiile mele sunt verificate, asta mi-e meseria) n-a fost bogat, sau n-a trait un lux. Nota speciala a Papei Francisc vine din comportamentul sau extrem de simplu, din lipsa de morga, din eliminarea unui numar de elemente din fastul protocolar.
Nici Ioan al XXIII-lea, nici Paul al VI-lea, nici Ioan Paul al II-lea, nici Benedict al XVI-lea n-au iubit luxul. Au respectat insa eticheta impusa la Vatican de atatea secole. Papa Francisc are curajul (sper sa aiba si taria) sa ocoleasca pe alocuri aceasta eticheta, dar fara sa o desfiinteze. Vaticanul e totusi Vatican, nu un stadion din Buenos Aires.
Reporter: Poate Papa Francisc sa schimbe cu adevarat ceva in Biserica? Tinand cont ca, recent, un purtator de cuvant de la Vatican a contrazis oarecum o predica a papei privind mantuirea ateilor, care sunt sansele ca indemnurile lui sa fie cu adevarat urmate de alti clerici, in special de cei din conducerea Bisericii?
Cristian Badilita: Papa n-a afirmat aceasta aberatie, inventata de presa (nu toti jurnalistii sunt si teologi), despre « mantuirea ateilor ». Iata pasajul respectiv : Il Signore ha redento tutti noi, tutti noi, con il Sangue di Cristo: tutti noi, non solo i cattolici. Tutti! ‘Padre, gli atei?’ Anche gli atei. Tutti! Siamo stati creati da bambini a somiglianza di Dio e il Sangue di Cristo ha redento tutti noi!
Traduc exact: “Domnul ne-a rascumparat pe noi toti, cu Sangele lui Cristos : pe noi toti, nu doar pe catolici. Pe toti. Chiar si pe atei. Suntem creati de mici copii dupa asemanarea cu Dumnezeu si Sangele lui Cristos ne-a rascumparat pe toti ». Vaticanul nu l-a corectat pe papa, ci l-a explicat. Jertfa lui Cristos a rascumparat intreaga omenire, altfel ea nu inseamna nimic. Dar, continua papa, tocmai datorita acestei jertfe dumnezeiesti pana si ateii sunt chemati sa faca binele. Cat despre rolul papei Francisc, un papa nu poate schimba NIMIC esential in Biserica, pentru ca singurul si adevaratul « cap » al Bisericii este Isus Cristos.
Un papa are cel mult puterea sa reformeze partea mundana, vizibila a Bisericii. Cu ajutorul Duhului Sfant, dar si prin exemplu personal. Simplitatea franciscana incarnata de papa Francisc are, din cate constat, un ecou foarte pozitiv in randul preotilor catolici, al credinciosilor catolici, si ea ar trebui sa nasca macar o « tresarire de orgoliu » si in randul clerului ortodox. Problemele adevarate aici sunt, la ortodocsi, nu la catolici.
(text: Roxana Ruscior)
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
.webp)
