Descoperire șocantă în ocean. Un rechin de patru metri lungime a fost vânat și ucis de un alt prădător. Despre ce ar fi vorba
Oamenii de știință au documentat primul caz cunoscut în lume al unui rechin mâncat de un prădător mai mare în largul mării, la sud-vest de Bermude.
Într-unul dintre incidente, o femelă rechin porbeagle originar din Oceanul Atlantic nu numai că și-a pierdut viața, dar și-a pierdut și toți puii în dezvoltare, scrie The Independent.
Descoperirile, raportate marți în revista Frontiers in Marine Science, dacă sunt verificate și se dovedesc a fi adevărate, ar putea avea o semnificație pentru conservarea ambelor specii, care sunt considerate pe cale de dispariție de către ONU, spun cercetătorii.
„Prădarea unuia dintre rechinii noștri porbeagles cu pui a fost o descoperire neașteptată”, a declarat Brooke Anderson, coautor al studiului.
Poate cântări și 230 de kilograme
Rechinii porbeagle trăiesc în oceanele Atlantic și Pacificul de Sud, precum și în Marea Mediterană, devenind bestii puternice care măsoară aproximativ 4 m lungime și cântăresc până la 230 kg.
Chiar dacă se știe că trăiesc până la 30 sau chiar 65 de ani, femelele din această specie nu se reproduc până la vârsta de aproximativ 13 ani.
Femelele dau naștere, în medie, la doar patru pui la un an sau doi, după o perioadă de gestație cuprinsă între opt și nouă luni.
Din cauza ciclului lent de reproducere, populațiile acestor rechini nu se refac rapid în urma unor niveluri constante de pescuit sau a pierderii habitatului.
Pentru a studia această specie vulnerabilă, oamenii de știință au capturat și eliberat rechini în largul Cape Cod din Massachusetts în 2020 și 2022, după ce le-au montat cipuri prin satelit.
Aceste cipuri au trimis locația curentă către sateliți ori de câte ori prădătorul lor se ridica deasupra suprafeței.
Unul dintre rechinii marcați a fost o femelă porbeagle gestantă care măsura aproximativ 2,2 m lungime.
Cercetătorii sperau să urmărească femela și să obțină datele de pe etichetă pentru a identifica habitate importante pentru mamele de rechin porbeagle și nou-născuții lor.
Însă, spre consternarea lor, cipul prin satelit a rechinului femelă a început să transmită în largul Bermudelor, la cinci luni de la eliberarea sa, ceea ce înseamnă că a fost scoasă.
Datele recuperate de oamenii de știință sugerează că, în timpul celor cinci luni, rechinul a înotat la o adâncime de aproximativ 100-200 m noaptea și de 600-800 m în timpul zilei, confirmând că înota sub apă în cea mai mare parte a timpului.
„Mâncat de un prădător mai mare”
Dar, brusc, începând cu 24 martie 2021, timp de aproximativ patru zile, rechinul pare să fi fost constant la o adâncime cuprinsă între 150 și 600m.
„O singură explicație era posibilă: în acea zi, nefericitul rechin a fost vânat și mâncat de un prădător mai mare”, au declarat oamenii de știință.
În această vecinătate, cercetătorii spun că doar doi prădători candidați - ambii rechini - sunt suficient de mari pentru a prăda porbeagles maturi: marele rechin alb și shortfin mako.
Ei bănuiesc că marele rechin alb este mai probabil vinovatul, deoarece mako-ul se scufundă la adâncimi mai mari în timpul zilei.
„Ne gândim adesea la rechinii mari ca fiind prădători de vârf. Dar, datorită progreselor tehnologice, am început să descoperim că interacțiunile dintre marii prădători ar putea fi chiar mai complexe decât se credea anterior”, a declarat Dr. Anderson.
„Trebuie să continuăm să studiem interacțiunile dintre prădători, pentru a estima cât de des se vânează rechinii mari între ei”, a adăugat el.
Etichete: descoperire, oameni de stiinta, rechin,
