(P) Ia nationala, un articol de imbracaminte mereu la moda

Dată publicare: 28-04-2021 10:43
Dată actualizare: 28-04-2021 10:50


(P) Ia nationala, un articol de imbracaminte mereu la moda

Ia nationala, un articol de imbracaminte mereu la moda.

 

Am redescoperit-o dupa ce a fost ea redescoperita de designeri internationali, este o validare a identitatii noastre culturale, si faptul ca l-am vazut pe Tom Ford ca s-a inspirat din portul maramuresan, apoi Yves Saint-Laurent, brusc am inceput si noi sa ne dam seama ca totusi ia are o valoare si poate sa fie din nou purtata.

Sunt lucruri minunate care vin catre noi din cele mai vechi timpuri si ne vorbesc despre ele. De pilda ia traditionala tesuta de mana era vesmantul cel mai important al romanului. Taranii o purtau cu normalitate la muncile campului, cu mandrie la hora si cu respect la sfat. In nasterea iei nationale, romancele au pus toata feminitatea lor, au tesut si au brodat visurile si nazuinta spre frumusete, bunatate, fericire si iubire. Ia inseamna maini fermecate care brodeaza punct langa punct ceea ce in final va deveni o opera de arta pe o panza aparent banala. Ne-am gandit vreodata care este de fapt semnificatia iei? Pe langa faptul ca ea este vesmantul de podoaba a identitatii noastre.

Semnificatia iei traditionale
 

Ia provine din latinescul “tunica line” sau “camisia”. Ambele desemnand piesele de costum care acopera trupul. Date despre prezenta iei se regasesc pe Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Unde, pe metope sunt reprezentate tipuri de costum. Pe de alta parte informatii despre vechimea iei se gasesc si in nenumaratele stele funerare. Daca ne gandim la orice ie nationala, de fapt cu precadere este specific costumului femeiesc. Si astazi, consider ca ia traditionala se pastreaza in forme autentice. Poate ca cea mai traditionala zona a iei este data de Moldova, unde gasim piese extrem de interesante. Pe de o parte, croiul pornind de la cel simplu este regasit in Moldova, camasa de tip carpatic.

Camasa de tip carpatic se regaseste in aproximativ toata tara. Transilvania, Dobrogea si Estul Baraganului, poarta un alt tip de ie nationala, ia dreapta de croi tip poncho. Acestea sunt principalele tipuri camasa de tip carpatic si tip poncho, de la care pornesc variante si subvariante.

Din mainile altadata batatorite de munca campului, panza alba si borangicul au ajuns in mainile fetelor care azi au descoperit echilibrul perfect al culorilor si care imbina simboluri vizuale cu o mare incarcatura artistica. Semnele magice cusute cu grija cu fiecare impunsatura de ac au menirea de a proteja pe cel care le poarta de spiritele rele, de farmece, de soarta rea. Tinerele mosteneau de la bunicile lor sau de la mamele lor, nu doar arta mestesugului popular, ci si rugaciunile potrivite care se spuneau obligatoriu, inaintea inceperii torsului lanii, a tesutului sau a impletitului firelor.

Lucruri pline de emotie descoperim, pe cat de simplu este croiul iei, pe atat de adanca este semnificatia ei. Cunoscute si sub denumirea de camasa cu altita, ia reprezinta mai mult decat un obiect vestimentar reinventat de catre designeri actuali, ea a ramas un simbol, o poveste, o carte de istorie. Cu vremea a capatat nuante si fiecare regiune a tarii a inceput sa isi croiasca si sa isi impodobeasca dalbele camasi in culorile si cu infloriturile cele mai frumoase.

In functie de cultura, de influente de statut, de materiale, ia romaneasca s-a dezvoltat diferit. Una este influenta care vine in Transilvania de la slovaci, de la unguri, de la sasi, care si-au imprimat asupra costumului anumite elemente specifice, si alta este zona Moldovei, unde sigur avem influente, dar se pare ca si astazi este zona cea mai conservata din punct de vedere al artei populare. Iile erau la Paris o avangarda, iile romanesti, costumele traditionale, pentru ca evident se imbracau printesele cu ele. Asa binenteles au ajuns si in atentia lui Matisse, apoi prin prietenia cu Paladi, de la Matisse la Yves Saint-Laurent care a democratizat si a spus ca ia, camasa taraneasca, trebuie sa fie in garderoba femeilor la fel cum este rochita neagra sau fusta clasica neagra asa trebuie sa fie si camasa taraneasca.

Dincolo de maramele pe care le pastram si spunem ca e: de la strabunica, de la bunica, de la mama, e tesuta manual, e realizata pentru nunta - a pastrat-o in niste zestre speciale pentru fiica sau pentru nora. Dincolo de acest aspect, are un istoric legat de memorie, de incarcatura asta foarte importanta sufleteasca si de nationalitatea de care apartinem in final. Pentru ca in contextul acesta al globalizarii, oamenii isi doresc foarte tare si poate mai mult decat inainte sa-si gasesasca radacinile, sa simta de unde se trag si de unde apartin practic, e un lucru esential in final.

Scurt istoric al iei traditionale romanesti
 

Atrasi de frumusetea costumului si cei din clasele sociale superioare de la curtile domnesti, de la curtile regale, au purtat costumul si chiar l-au purtat cu foarte mare mandrie la evenimentele speciale. Aici o aducem ca exemplu pe Regina Maria care se pare ca a fost cea mai importanta promotoare a costumului traditional. A fost purtat si facea parte din piesele pentru zi de sarbatoare pentru zilele taranilor, insa Regina Maria a fost un personaj important care a adus la alt nivel aceasta moda sa-i zicem trend. S-a creat si o fuziune foarte frumoasa intre ceea ce inseamna popular, de masa, de traditie si zona nobila exclusivista. Semintele de canepa erau plantate numai de femei in anumite momente ale anului si anumite momente ale lunii, dar numai ele putea sa culeaga canepa, numai ele puteau sa construiasca acest proces de fabricatie a textilelor si felul in care era cusuta, felul in care era spalata pusa la soare, deci inmagazinau o gramada de energie. Daca am avea o turbina acum sau niste masuratori ne-am da seama ca avea un fel de energie haina pe vremuri. Nu mai erau haine, erau vesmant. Oamenii se inchinau, se rugau, va dati seama ce importante erau camasile astea cand in Primul Razboi Mondial, soldatii Romani aveau sub haina militara camasile pentru ca spuneau asa: Daca mor trebuie sa ma intalnesc cu neamul meu din cauza semnelor dincolo si daca mor trebuie sa ma recunoasca de unde sunt ca poate ma vor ingropa acasa. Si foarte multe camasi de barbati au fost gasite in Primul Razboi Mondial sub hainele militare.

Povestea iei
 

E foarte frumoasa povestea iei, si este o poveste care a contribuit la renasterea ei, povestea moderna a iei poate sa fie o poveste la fel de frumoasa ca si povestea veche, adica sa trecem de la traditional la contemporan. Daca ia romaneasca ajunge sa fie mai valorificata la nivel pe pietele internationale mai mult decat reinterpretarile designerilor, atunci romanii au creat intr-adevar o poveste de succes.

A purta o ie traditionala este in fapt o experienta si trebuie transmisa mai departe. Trebuie sa povestim generatilor viitoare, sa le spunem ca haina aceasta, camasa aceasta alba, i-a invesmantat pe romani la lucru prin ograda, sau la munca din camp, la nunti, la hore, la biserica in vremea liturghiei. Si au adus viata in ie si au plecat in vesnicie impodobiti cu ea. Astazi au inteles multi oameni valoarea estetica, unii respecta originea si forma, altii o simplifica pana la vulgaritate si vad in ea doar o sursa de venit, iar altii o exploateaza si deturneaza sensul, incercand sa o integreze in creatii vestimentare ce nu au nimic de a face cu frumusetea ei originala. Am mostenit maiastra cu altita si avem fata de cei care au creat-o si au infrumusetat-o necontenit o responsabilitate mare, aceea de a nu o lasa sa se piarda sau sa isi piarda insusi sensul. Noi ne folosim de niste simboluri fara sa stim exact ce inseamna si care este istoria fiecarui simbol in parte si l-am aplicat intr-o cultura contemporana destul de superficial, dar este totusi natural ce s-a intamplat, pentru ca acelasi lucru s-a intamplat si in alte culturi, cum ar fi cultura azteca, cazul Missoni, care s-a inspirat foarte mult din cultura Azteca, folosind simbolurile culturii respective, fara sa stie exact care este istoria, asa se intampla si cu motivele romanesti.

Oamenii din multe colturi ale planetei se aduna intr-un grup virtual si lucreaza impreuna, sarbatoresc impreuna, deci cream comunitati care nu sunt cunoscute pana acum in istorie. Ne aduce in adancurile culturii traditionale romanesti, ceea ce nu este ce vedem noi acum, deci nu folcor de cantare a Romaniei, este o cultura de o spiritualitate incredibila. Si acuma cu toate sursele tehnologice si cu dezvoltarea retelelor de socializare, au avut o viteza fantastica in ultimii doi ani. De aici a pornit si aceasta manie cu ia romaneasca, a fost o chestiune de bucurie si fericire.

Aceasta este pe scurt povestea iei. Zana camasilor din povestea portului romanesc, purtatoare a traditiilor, martor al evenimentelor de tot felul, potrivite si bogatului si saracului si copiilor si batranilor. Facand pe toti la fel de frumosi si in orice caz daca ne ingaduim sa spunem asa, de oriunde ar fi la fel de romani.

Sursa: Pro TV


VIDEO PROTVPLUS.RO