S-a dublat ponderea tinerilor interesați de politică. „La vot am fost. Sunt implicat, citesc, am fost și la proteste”
De două ori mai mulți tineri sunt preocupați de situația politică a țării, față de perioada alegerilor prezidențiale din 2019. Explicația ține de promovarea programelor politice și a campaniei electorale în mediul online.
Însă, în continuare, mai mult de jumătate dintre cei de până-n 30 de ani nu au încredere că interesele lor sunt bine reprezentate de politicieni.
45% dintre tinerii cu vârste cuprinse intre 14 și 29 de ani nu sunt interesați de politică, arată studiul Youth Study România, realizat de fundația Friedrich Ebert. Totuși, față de 2019, cifra s-a dublat.
În 2019 doar 9% dintre tineri declarau că sunt interesați de viața politică, procent care a ajuns acum la 18% (20% în cazul bărbaților, 15% în cazul femeilor).
Tânăr: „La vot am fost. Sunt implicat, citesc, mai multe nu prea știu ce să fac, am fost și la proteste.”
Tânăr: „Consider că e o responsabilitate de cetățean să fii implicat, nu implicat, măcar interesat să fii de partea politică a țării.”
Mai mult de jumătate dintre tineri cred, așadar, că nu le sunt bine reprezentate interesele la nivel politic.
Răzvan Petri, co-președinte, Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare: „Tinerii nu cunosc destule despre politică, ideologii, oferta politică. Problema vine din educație. În școlile din România nu se face educație civică cum trebuie și nici educație pentru democrație. Nu este ofertă electorală pentru tineri. Programele partidelor politice nu acoperă temerile care astăzi îi interesează pe tineri. De la schimbări climatice, nivelul de trai, integrarea pe piață muncii și oportunități de un trai decent.”
Dintre românii cu drept de vot, doar 9% sunt tineri cu vârste între 18 și 29 de ani, în timp ce persoanele de peste 65 de ani reprezintă 21%, procentele arătând un „dezavantaj demografic" în rândul tinerilor.
Datele colectate de la tinerii români arată că aceștia sunt mai degrabă atrași de spectrul politic de dreapta. Doar 12% dintre tinerii români participanți la studiu au declarat că se regăsesc în spectrul de stânga sau de centru-stânga.
Promovarea programelor politice sau a candidaților pe rețelele de socializare i-a făcut, automat, mai curioși pe tinerii din Romania. Iar organizațiile studențești împreună cu cele de elevi le-au propus partidelor mai multe teme de care să țină cont.
Sergiu Covaci, președinte ANSOR: „Am prezentat 14 priorități pe care le vedem implementate în sectorul de învățământ preuniversitar și superior. Am vrea să fie subiectul discuțiilor pe care le avem cu candidați, partiele politice, pentru a le integra în programul lor. Interesul încă n-a fost manifestat prioritar din partea partidelor.”
Din totalul celor care au participat la studiu, 51% au declarat fie că nu au încredere în politicieni, fie nu au dorit să răspundă.
