Doar 12 spitale redeschise în ultimii 8 ani. Viceprimar: ”Fonduri UE? În niciun caz”

×
Codul embed a fost copiat

SĂNĂTATE PE APUCATE II. 67 de spitale au fost închise în 2011 în ceea ce s-a numit strategia pe sănătate, făcută însă pe genunchi.

După ce s-a pus lacătul pe ușă, bolnavii au fost tratați cu indiferență de autoritățile care n-au oferit nicio alternativă. Medicii de familie sunt puțini și vin rar la țară, iar cabinetele lor au dotări minime.

Fostele policlinici au devenit centre de sănătate, cu cabinete goale, pentru că medicii nu vor să le ocupe. Iar multe dintre fostele spitale orășenești sunt azi ruine, ajunse în custodia unor primari care contemplă dezastrul.

Faceți cunoștință cu Sinel Nae, primarul orașului Budești din Călărași. E interimar de doi ani, după ce fostul ales și-a dat demisia. Ne invită călduros la spital.

Sinel Nae: “12 saloane aici, saloane cu 203 paturi, nu mai arată într-o stare extraordinară. La momentul funcționării spitalul corespundea, au început clădirile să se deterioreze, nemaifacandu-se nimic de mulți ani. Altceva, ce să va mai explic?”

Citește și
De ce „urăște” Donald Trump Ucraina. În 2019 i-a spui lui Zelenski: „Ucraina știe multe despre asta”

Ar putea domnul primar să ne explice de ce n-a existat nici măcar un proiect pentru acest spital în ultimii nouă ani. Sau de ce orașul Budești n-a accesat fonduri europene pentru niciun fel de proiect. Are un răspuns viceprimarul.

Florin Nae, viceprimar Budești:

-Fonduri europene?

-În niciun caz!

-De ce?

-Că nu avem timp! Ca să faci un proiect durează între patru și șase ani...

-N-aveți timp să faceți proiectul sau ce?

-Noi suntem de un an jumătate interimar...”

Utimii opt ani au fost ca un test pentru liderii locali care s-au trezit cu toate aceste spitale în patrimoniu. Unii l-au trecut, redând locuitorilor acces la sănătate, alții încă se lamentează, așteptând să vină de undeva soluția. Doar 12 din cele 67 a fost redeschise de autoritățile locale.

Primarul e totuși mulțumit că a reușit să dea în chirie câteva încăperi în clădirea din față. Un cabinet de medicină tradițională chineză, unul de stomatologie și de pneumologie își așteaptă pacienții.

Spitalul din Budești n-a fost niciodată vreun centru de excelență. Dar era al oamenilor și ei se opreau la camera de garda când îi durea ceva. Specialistul îi consulta, își luau rețeta și plecau. Acum...

Primarul ascultă, zâmbește și ridică din umeri. E prea mic pentru o pălărie așa de mare. În plus, n-are timp de investiții că trebuie să dea cu subsemnatul la DNA.

Sinel Nae, primar Budești:

"-De când sunteți primar?

-De doi ani.

-Ce ați făcut?

-Nu e ce-ați făcut... Nu s-a putut...

-De ce?

-Din cauza Consilului Local, din cauza luptei politice, de doi ani ani sunt acuzat că am dat cearșafuri din spitalul ăsta, le-am transferat la spitalul din Oltenița și pentru asta am dosar penal. Lipsesc din inventarul primăriei două cauciucuri, câteva sute de litri de motorină, chestiuni grave, cred că însumează 1.500 de lei.”

Azi, cei 50.000 de oameni câți deservea această unitate se duc la Oltenița la spital, sau la București. Cu autobuzul, ocazie sau taxi, dacă e liber.

La Oltenița există doar o cameră de gardă după amiază și noaptea. În ziua în care i-am vizitat, era acolo chiar directoarea medicală care se declară suprinsa de vizită noastră. Și ne cere să depunem o cerere. Să lăsăm timp de aprobare și apoi mai discutăm.

Directoarea se teme ca nu cumva camera de luat vederi să descopere neputințele unui spital de rang IV, deși ele ar trebui să preia din presiunea pe care oamenii o pun pe secțiile de urgență.

Și la Nehoiu, în Buzău, există un astfel de spital, acolo unde acum opt ani au fost închise trei unități sanitare.

În blocul operator îl găsim pe doctorul Găuran. S-a retras la Nehoiu după ce a ieșit la pensie din Spitalul Militar din Capitală. Se pregătește să opereze o pacientă venită tocmai din București.

Directorul spune că a atras fonduri și a renovat o parte din spital. Urmează blocul operator. Până la sfârșitul anului trebuie să refacă totul, altfel nu mai primește autorizație de funcționare. E optimist, mai greu e însă să găsească medici. Secția de pediatrie a fost la un pas să se închidă, pentru că singurul doctor s-a pensionat. Într-un final tot un medic retras din activitate a decis să vină în spital.

Spitalul în care a lucrat s-a inschis și el în 2011 fiind concesionat unui privat care a deschis aici o secție pentru bolnavi cronici și una care oferă servicii de paleatie.

Fostul manager al spitalului e azi în aceeași funcție la privat și spune că dacă nu era închiriat s-ar fi ales praful de spital. La momentul închiderii mai erau doar doi medici și că n-a putut face nimic ca să împiedice suspendarea activității.

Stănescu Violeta, manager: “Am fost chiar și la domnul Attila, el era ministru, eram dezamăgiți, toată lumea ne acuza pe noi că din cauza unui management defectuos, din cauza asta pierdem spitalul...”

Attila Cseke, ministrul Sănătății de la acea vreme care a semnat închiderea spitalului, e azi senator.

Attila Cseke: „Evident că s-a făcut o analiză, trebuie să vă uitați pe legislația de atunci care prevede condiții minime, acele condiții nu erau îndeplinite de foarte mult timp. În baza acestui argument, trebuiau închise trei sfertui de spitale.”

Un alt spital închis în Buzău a fost Pârscov, unde anul trecut s-a inaugurat un centru de sănătate, unde lucrează în timpul zilei șapte specialiști. Cabinetele erau goale pentru că în comună nu era curent. Medicii așteptau toți urgențe.

Astfel de centre ar fi trebuit să existe în locul spitalelor închise, dacă autoritățile de atunci ar fi avut o viziune, însă azi doar 12 sunt funcționale în toată țara. În urma reformei au rămas ruine.

Nici la capitolul de medicină primară nu stăm prea bine. 500 de localități n-au medici de familie, iar activitatea din centrele de permanență, unde ar trebui să facă de gardă, lasă de dorit. Într-o localitate din Bacău am așteptat în zadar doctorul care tocmai pleca atunci când noi am sosit.

La Făget găsim doi medici, soț și soție, care nu vor să fie filmați. Ne spun că în medie, într-o gardă, plătită cu 40 de lei pe oră, se prezintă cam 20 de pacienți. În toată țara sunt 361 de astfel de unități care ar trebui să preia bolnavii care iau cu asalt urgențele în spitalele județene.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
Citește și...
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 14 aprilie 2024
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 14 aprilie 2024

România, te iubesc! Emisiunea integrală din 14 aprilie 2024

Sufocată de propriile gunoaie, România importă și deșeurile străinilor. Se ard pe câmpuri și generează toxine care pot ucide
Sufocată de propriile gunoaie, România importă și deșeurile străinilor. Se ard pe câmpuri și generează toxine care pot ucide

Partea a III-a. Inspectorii ANPC și comisarii Gărzii de Mediu cer modificarea legislației de import deșeuri.

Condamnarea uluitoare primită de o româncă după ce a introdus în țară 33 de TIR-uri de deșeuri textile
Condamnarea uluitoare primită de o româncă după ce a introdus în țară 33 de TIR-uri de deșeuri textile

Partea a II-a. Importul ilegal al deșeurilor și comerțul intracomunitar cu gunoi însumează 500 de milioane de euro, conform autorităților de mediu.

Recomandări
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad

Un diplomat european a dezvăluit, miercuri, pentru Syria TV, că Serviciului Secret din România a vizitat Siria și s-a întâlnit cu președintele Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.

Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA
Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA

Israelul și Statele Unite au folosit pentru prima oară într-o situație reală interceptoarele de rachete balistice împotriva proiectilelor lansate de Iran.

România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc
România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc

"Masa caldă" în școli este în peste 60% din cazuri un sendviș sau un pachet cu hrană rece. Programul național funcționează doar într-o treime dintre școlile alese de Ministerul Educației, care dă vina pe incompetența autorităților locale.