Plaja fină de odinioară a dispărut pentru totdeauna, după ”reabilitare”. Turiștii intră acum direct în gropile din mare

Dacă s-ar fi respectat indicatorii, plajele românești ar fi devenit mult mai atractive. În schimb, ne-am ales cu nisip de calitate îndoielnică și lucrări supradimensionate care par a fi făcute doar ca să îmbogățească contractorii.

Vasile Borteș, salvamar: ”Asta e scoică, dacă vă uitați noi am avut aici nisip galben, auriu frumos, îți intra piciorul până la gleznă în nisip, era plăcut. Acum suntem încălțați, nu poți să umbli altfel pe plaja asta și peste tot, ia uitați, ia uitați ce scoici, gândiți-vă că astea nu vor dispărea”.

Beneficiarul tuturor lucrărilor este ABADL, Administrația Bazinală Dobrogea Litoral, care ar trebui să monitorizeze soarta plajelor românești. Astăzi, această instituție este condusă de Stelică Hagi.

”Reporter: Dumneavoastră sunteți mulțumit de calitatea nisipului, așa cum a fost prevăzută în contract? Așa cum este sub picioarele turistului?
Stelică Hagi, director general Administrația Bazinală de Apa Dobrogea Litoral: Din punct de vedere ingineresc, nisipul așezat pe plajele litoralului românesc în faza de reconstrucție răspunde la toate cerințele caietului de sarcini să vă spun caietele cerințelor inițiale nisip fin de culoarea celui existent. Trebuie să fie dintr-o sursă aprobată, trebuie să aibă granulația și aspectul materialului local. Antreprenorul va fi responsabil pentru curățirea și evacuarea din amplasament a grohotișului. Știți ce înseamnă grohotiș? Sunteți de specialitate?
Reporter: Dumneavoastră ați merge desculț în Mamaia Nord? Trebuie să vă spun așa, nisipul de plajă este curat unghiular adus din locații autorizate. Nu trebuie să conțină scoici sau calcar în procent mai mare de 5 % din greutate. Aceste mențiuni în caietul de sarcini sunt îndeplinite după considerentele dumneavoastră.
Stelică Hagi, director general Administrația Bazinală de Apa Dobrogea Litoral: Categoric, sursele de împrumut au fost verificate, au fost supuse la rândul lor acțiunii de obținere a acordului de mediu”.

Citește și

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Profesorul Alfred Vepremeanu-Stroe este specializat în geomorfologie costieră. În anii 70 litoralul românesc arată altfel.

Prof. univ. dr. Alfred Vepremeanu-Stroe, cercetător: ”Da, și puteți vedea faptul că era un peisaj destul de atrăgător, în primul rând plaja, așa cum este ea definită, are undeva la 50 de metri, era prezentă vegetația, nisipul fin, fiindcă este la origine nisip danubian modern adus de curenții de țărm, pante foarte reduse pe fața plajei, pante reduse ale țărmului submers, deci condiții foarte bune de îmbăiere și condiții excelente de țărm. Deci, aici probabil este o neînțelegere majoră, care nu avea voie să se producă. Materialul pe care îl folosești determină cauzal profilul țărmului, mai exact, panta plajei însemnând deopotrivă panta feței plajei și a țărmului submers până la cel puțin 6-7 metri adâncime, depinde nu de modul în care pui nisipul, ci de mărimea grăunțelor de nisip, de granulometrie, nisipul fin generează pante mici, dulci, nisipul grosier generează pante mari”.

În masterplan au existat soluții pentru sursa nisipului în albia Dunării. Ulterior, din motive economice, în proiectele de reabilitare s-a mers pe soluția de a aduce nisip din largul Mării Negre, din perimetre de aflate între 8 și 11 km de mal.

”Stelică Hagi: Plaja, calitatea nisipului de pe plaje prin sondajele și prin prospecțiunile realizate a fost pusă în analiză inginerului care a testat rezultatele a celor moloane de nisip și care au primit aprobarea pentru nisipare. Mai departe s-a realizat.
Reporter: Ați merge desculț pe plaja din Mamaia Nord?
Stelică Hagi: De acord că există un grad de prezență a scoicilor, dar din greutate ne încadrăm. Oricând se pot face studii granulometrice, oricine le poate face”.

După reabilitare, plaja se termină direct în gropile din mare

Ceea ce fac eu acum este să scot nisip de pe plajă pentru o probă. Același lucru l-am făcut și cu nisipul din Mamaia. Rezultatele analizelor făcute într-un laborator specializat ridică semne de întrebare.

Alfred Vespremeanu- Stroe: ”Analizele arată prost”.

Vasile Borteș coordonează salvamarii între Neptun și Mangalia. Odată cu finalizarea unor tronsoane de plajă, au apărut și noi probleme.

Vasile Borteș, salvamar: ”Profilul natural normal ar fi trebuit să fie o pantă dulce. De fapt, platforma continentală a Mării Negre este o platformă dulce. Ușoară, plăcută, mergeam pe vremuri 25-30 m și nu ajungeam la apă mai mare de 2 m. Acum, din păcate, prin nisipare nu s-a mai realizat acea platformă dulce și se termină brusc. Și, din păcate, se termină exact în zona gropilor. Deci văd aici, sunt 7 m - 8 m până la bază, pentru că acolo este adâncimea de 15 m”.

Florin Tătui: ”Se schimbă comportamentul plajei, înainte, de exemplu, pe plajă aveam sedimente mai fine, unde plaja era mai lină, adică cu o pantă mai mică în momentul în care aveam această situație, valurile reușesc să se spargă mai larg, deci avem o zonă de îmbăiere cu o siguranță mai mare mai lată și iar energia care ajunge pe plajă este mai mică. Deși în anumite zone s-au construit și diguri submerse, sparge-val, marea își vede de cursul ei”.

Florin Tătui: ”În momentul în care se pun sedimente grosiere, panta crește și valurile nu se mai sparg în larg, deoarece aveam adâncime mare. Se sparg direct pe plajă și atunci avem o energie foarte mare a valorilor, exact în zona de îmbăiere”.

Una dintre cele mai mari probleme în 2024 a fost acordul dat de către Administrația Bazinala să se lucreze în mijlocul sezonului estival. Șantiere deschise în proximitatea turiștilor, disconfort și chiar pericole de accidente.

Șeful ABADL: ”În sezon s-a lucrat tocmai pentru a salva litoralul românesc de la un dezastru”

Toată vara s-a lucrat și aici, în Agigea, pe tronsonul de faleză. Cu foarte mare încetineală. De altfel, după cum vedeți acum, este un șofer care deservește 2 utilaje este șofer și la macara, și la camion. Hai încă o dată, cam asta o să zic. Poate vara și aici în Agigea s-a lucrat cu o viteză de melc, însă cum vedeți acum este un utilaj care încarcă un camion.

Doar că ambele și camionul și macaraua sunt deservite de același șofer. Vă dați seama cu ce viteză se mișcă acest șantier și cu toate că acest șantier nu a fost finalizat, nu a fost recepționată plaja, nu s-a scos la licitație de către Apele Române, există șezlonguri pe care se încasează bani.

În Agigea, turiștii s-au plimbat în timpul sezonului printre utilaje sau le-au folosit în loc de echipament sportiv.

Prefectul Constanței este surprins de modul în care Apele Române au permis constructorilor să lucreze în sezon.

Silviu Coșa, prefectul Constanței: ”Da, acolo este o organizare de șantier, trebuie să vedem ce se întâmplă”.

Nu doar în Agigea turiștii s-au plimbat prin șantiere. În Jupiter s-a întâmplat același lucru.

Stelică Hagi: ”În sezon s-a lucrat tocmai pentru a putea salva litoralul românesc de la un dezastru”.

Consultant tehnic: ”Parte din documentația de licitație, e parte din contract, specifică clar că perioada între mai și octombrie, ca și sezon estival în care nu se acceptă lucrări. Fiecare contractor și-a considerat perioada de lucru cash flow și a considerat metoda de lucru. Conform acestui program, nu exista alte soluții decât aceasta. Așa au depus oferte cu toți”.

Din momentul demarării proiectului, în urma cu mai bine de 10 ani s-a gândit că lucrările de reabilitare să se desfășoare în afara sezonului estival pentru a nu perturba turismul sau a crea potențiale surse de accident.

Mircea Fechet: ”A fost o decizie luată de Administrația Bazinală Dobrogea Litoral, împreună cu constructorul. Dacă a fost o decizie proastă sau nu cred că putem trage linie la sfârșit să aflăm răspunsul la această întrebare”.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"