Cum au transformat radical fondurile europene spitalele rurale. Spitalul Horezu a devenit un exemplu în regiune

Vizităm spitalul din Horezu care cu 10 milioane de euro investiţi în reabilitare şi dotare a devenit unul dintre cele mai moderne din zonă.

Alte 10 milioane de euro au transformat un spital comunal din Buzău care tratează pacienţii cu boli cronice sau care au nevoie de recuperare.

O clădire cu toate dotările a fost ridicată de la zero, iar în spital există aparatură de imagistică de cel mai înalt nivel.

Cu bani Europeni, ţara noastră ar fi putut reface reţeaua de spitale orăşeneşti, dacă autorităţile s-ar fi preocupat să scrie proiecte. Iar exemplul bun vine de la Horezu, judeţul Vâlcea.

Citește și

România, te iubesc! Emisiunea integrală din 08 decembrie 2024

Un spital transformat din temelii cu cele 10 milioane de euro atrase de autorităţile locale. Nu sunt foarte mulţi ani de când spitalul se zbătea în lipsuri. Azi e unul dintre cele mai solicitate. Prima oprire o facem în amulatoriu.

A suferit două proiecte renovare şi aici radiologia clasică

La RMN o călugăriţă o aşteaptă pe maica stareţă care a venit pentru o investigaţie. 2 milioane de euro au fost investite în ambulatoriul.

Micul spital găzduieşte şi un CT, dar şi un aparat de mamografie cu tomosinteza, unul dintre cele mai scumpe de pe piaţă

Managerul se oferă să ne fie ghid în spitalul care azi e etalon în zonă.

Constantin Popescu Managerul Spitalului Horezu: ”Merge sus în ATI”.

Paula Herlo: ”Acolo aţi renovat-o cu banii europeni?”

Manager: ”Tot. Adică s-a renovat reţeaua de fluide medicale, s-au pus senzori de incendii, senzori de oxigen, centrale de detecţie, peste tot, în tot spitalul şi în ATI. Şi acolo ATI-ul a avut mai multe proiecte. A avut proiect de dotare tot pe fonduri europene cu”.

Paula Herlo: ”Deci în total câte milioane de euro s-au băgat în acest spital?”

Manager: ”Peste 10 milioane, cred că 12 milioane de euro. Deci tot ce s-a făcut în ultimii 8 ani sunt numai din fondurile europene, fonduri guvernamentare mai puține”.

În saloane găsim pacienţi care locuiesc în satele din zonă.

Micul spital din sudul ţării tratează anual 4000 de pacienţi. Managerul spune că spitalul se finanţează cu aceste tratamente şi că îşi acoperă toate cheltuielile.

În România există un deficit uriaș privind serviciile de recuperare. Astfel de unități stau închise din cauza incompetenței autorităților, iar în unele județe sunt inexistente. La capitalul îngrijire paliativă stăm şi mai prost.

În 11 județe nu există niciun un pat, iar în alte 10 gradul de acoperire este sub 25%. Directorii care au înţeles această nevoie au reuşit să atragă de la Uniunie sume importante.

Într-o comună din Buzău strălucește azi un spital care urma să fie închis

Într-o comună din Buzău strălucește azi un spital care în 2011 a fost pe lista celor pe care Ministerul Sănătății luase decizia să le închidă.

10 milioane de euro din fonduri europene au transformat fostul spital sătesc de boli cronice într-una dintre cele mai modernă unităţi sanitare de recuperare din ţară.

Spitalul are 43 de pături în secţiile de interne, îngrijire paleativă şi recuperare. De când a fost inaugurat e plin mai ales cu pacienţi din satele apropiate.

Pentru cele 20 de paturi alocate secţiei de recuperare e o listă de aşteptare de 200 de persoane.

Marilena Dobrescu, Managerul Spitalului din Smeeni: ”Tecaru este o terapie termică. Încălzește țesuturile inflamate și le disipatează. Disipatează durerea, reduce gradul de durere și inflamat„.

Clădirea clinicii de recuperare e construită de la zero şi a costat 2 milioane de euro. Cei mai mulţi pacienţi se tratează în sistem ambulator şi pentru prima dată beneficiază de serviciile unui psiholog.

Pe pacientă o găsim în sala de gimanstică medicală însoţită de soţul şi fiul ei. După AVC a rămas cu sechele: încă nu vorbeşte, nu se mişcă prea bine, dar face progrese

Un etaj mai jos descoperim bazinul unde fac recuperare cei cu probleme de mobilitate. La demisol medicii au un loc unde se pot relaxa

Iar pe terasa va fi amenajat un spaţiu de relaxare pentru pacienţi

Marilena Dobrescu, Managerul Spitalului din Smeeni: ”O să punem umbreluţe
Ca să înţelegem transformarea unui loc condamnat la desfiinţare ne întoarcem în 2011. Spitalul nu producea suficienţi bani încât să se susţină financiar, iar primăria care îl preluase de la Ministerul Sănătăţii nu avea fonduri pentru unitatea medicală”.

În 2008 la conducerea spitalului a venit Marilena Dobrescu, de profesie bioinginer care avea atunci 29 de ani.

Ea a accesat prima finanțare europeană în valoare de 2 milioane de euro pentru reabilitarea parterului ambulatoriului.

Atunci s-au cumpărat primele echipamente de fizioterapie şi un ecograf performant. Această finanţare a salvat spitalul de la desfiinţare şi a rămas o unitate medicală de categoria a V-a, spital rural.

Următoarea finanţare de un milion de euro a digitalizat spitalul şi a pus la dispoziţia personalului calculatoare, laptopuri, imprimante. Alte 3 milioane au ajuns la Smeeni printr-un program post covid care le-a permis să cumpere unul dintre cele mai performante RMN-uri de pe piaţă, care este folosit la foc continuu.

Cu fonduri europene a fost cumpărată aparatura pentru recuperare, paturi, ecograf, EKG şi defibrilatoare.

În viitor încă 1 milion de euro va ajuta la digitalizarea arhivei şi inventarierea mijloacelor fixe, iar alte şase vor veni prin programul de eficientizare energetică care a obţinut un punctaj foarte mare la evaluare. Cu aceşti bani va fi refăcut ambulatoriu şi secţia de boli cronice

Pe lângă medici specializaţi în recuperare la Smeeni exista interniști, cadre dedicate îngrijirii paleative pentru cele 9 paturi alocate acestor pacienţi. Iar prin contract de colaborare în comună buzoiană mai vin un reumatolof şi un pneumolog.

Recent a angajat o pediatra care va da consultaţii în ambulator. Tânăra doctoriţa s-a mutat la Buzău, iar chiria va fi suportată de spital.

Şi în timp ce ne prezintă viitorul loc de muncă la uşa apare o mămică ce vrea să-şi aducă copilul la consultaţii

Spitalul din Smeeni a renăscut din cenuşă datorită viziunii managerului care de 12 ani a accesat tot ce putea pentru a pune un spital comunal pe harta serviciilor medicale la nivel naţional.

Paula Herlo: Aţi luat tot?

Marilena Dobrescu Managerul Spitalului din Smeeni: ”Tot am luat ce mi-a trebuit nu mai mult
Se poate face fără consultanți dacă ştii şi ai chef de treabă”.

Programul Naţional de Rezilienta ar trebui să schimbe radical sistemul sanitar din România, iar 2026 nu e foarte departe. Sunt 2 miliade de euro pe care ţara noastră nu-şi permite să le piardă.

Alexandru Rogobete Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii: ”Noi facem analize de progres şi raportăm şi cine nu se încadrează căutam alte surse în afara PNRR”.

În afara PNNR înseamnă bani de la buget sau împrumutaţi fără ca cineva să şi asume pierderea fondurilor nerambursabile.

Responsabilitatea e acum în mâinile autorităţilor: ministerul sănătăţii, preşedinţi de consilii judeţene şi primari care prin acest program pot trece examenul de competenţă în faţa celor care i-au ales să-i conducă.

Articol recomandat de sport.ro

Răsturnare de situație! Mircea Lucescu s-a întors de la Zurich și anunță: "Conducerea UEFA a înțeles ce au făcut kosovarii"