Cronologia unei pandemii. Un virus apărut în China a băgat o întreagă planetă în ”shutdown”
Mijlocul lunii decembrie 2019. Lumea occidentală alerga după cadouri de Crăciun, făcea bilanțuri și se pregătea pentru trecerea într-o nouă decadă. Nimic nu prevestea catastrofa care avea să urmeze.
Cu puțin înainte de Anul Nou, autoritățile chineze din Wuhan, cel mare oraș din centrul Chinei, anunțau că au identificat un virus necunoscut care provoacă la om o pneumonie gravă.
Virusul, spuneau chinezii, pare să provină de la liliac și să își aibă punctul de plecare în piața de peste Huanan, un loc de unde chinezii cumpără zeci de specii de animale, păsări, pește și insecte.
Li Bin, vicepreședinte Comisia Națională de Sănătate din China: “Deja avem cazuri de transmitere a virusului de la om la om, cazuri de infectare a personalului medical care îngrijește bolnavi. Avem confirmarea că boala se transmite pe cale respiratorie și există posibilitatea ca virusul să sufere mutații."
Pe 9 ianuarie, moare primul om. Virusul se transmite cu viteză și pe 20 ianuarie, premierul chinez cere eforturi eficiente pentru controlul epidemiei.
Pe 23 ianuarie, Organizația Mondială a Sănătății anunță că focarul ar putea fi mai extins decât orașul Wuhan, dar totuși decide să nu declare stare de urgență internațională. China dă asigurări că situația este sub control.
Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general Organizația Mondială a Sănătății: "Nu declar astăzi o urgență globală de sănătate. Să fie limpede! Este o urgență pentru China."
Totuși, în decurs de câteva zile, numărul îmbolnăvirilor ajunge la 2.120 și cel al morților la 26.
În 25 ianuarie, începe Anul Nou chinezesc, considerat cea mai mare migrație umană anuală din istorie și anul acesta erau așteptate aproape 3 miliarde de călătorii. Abia o săptămâna mai târziu, în 30 ianuarie, OMS declară o urgență globală pentru sănătate.
Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general Organizația Mondială a Sănătății: "Declarăm starea de urgență internațională privind răspândirea globală a noului coronavirus."
De atunci, virusul a devastat Europa și America și a ajuns practic pe toate continentele. În încercarea de a stopa epidemia, statele dezvoltate au impus săptămâni de carantină totală, în timpul cărora oamenii au stat în case, iar economiile au înghețat.
Dr. Alexander S. Kekule, director Institutul de Microbiologie al Spitalului Universitar Halle: "În acest moment și în această etapă nu avem altă avarianta decât să recurgem la o opțiune, așa numita "blocare", carantină: asta înseamnă să solicităm oamenilor să rămână în casă și prin aceasta să ne asigurăm că infecția nu se răspândește și numărul persoanelor infectate scade dramatic."
Lipsa unui tratament specific sau a unui vaccin au convins guvernele că singura modalitatea de a salva vieți omenești este oprirea oricărui contact social.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății: "Când discuți despre o infecție de acest tip, care se transmite tăcut, cu siguranță numărul de cazuri este mai mare decât cel pe care-l identificăm."
Cosmin Savu: “Dar cine este inamicul care a înspăimântat atât de mult omenirea? A fost identificat un virus de origine animală, numit de cercetători coronovirusul sindromului respirator activ 2, SARS-COV 2 sau COVID-19.”
Cei infectați reacționează diferit, în funcție de imunitatea fiecăruia și evoluția este impredictiblă: mai mult de jumătate dintre oameni nu au simptome sau par doar răciți ușor, alții suferă săptămâni întregi de o afectare pulmonară gravă, de probleme cardiace, renale sau ale ficatului.
Alin Goga, pacient infectat cu COVID-19: "Atât de rău lovește virusul asta. Te lovește cu o forță ca și cum ai fi un nebun să crezi că poți să oprești trenul. Te pui pe calea ferată și crezi că poți să oprești trenul. Nu, dă trenul peste tine și te face praf."
Pacienta infectată cu COVID-19: "Am crezut că boala asta e ceva normal, o răceală. A evoluat foarte rău. Eram într-o agonie așa, în final mi-au pus pus oxigen, au vrut să mă bage în terapie intensivă."
Mihnea Boștină este virolog la Universitatea Otago din Nouă Zeelandă. A lucrat în cercetare la Institutul Max Planck din Frankfurt, la Universitatea Harvard și la Universitatea McGill din Montreal.
Dr. Mihnea Boștină, Universitatea Otago, Nouă Zeelandă: "Acum, în cazul COVID-19, avem o populație de 8 miliarde de persoane, toți potențiali pacienți și toți fără imunitate preexistentă. În plus, nu avem medicamente la care să apelăm."
Perioada de incubație este de 14 zile și spectrul manifestărilor este divers. Pentru mulți, în special vârstnici, care au și alte boli preexistente, este mortal.
Virgil Musta este șeful secției de Boli Infecțioase de la cel mai mare spital din Vestul țării.
Dr. Virgil Musta, șef secție Spitalul de Boli Infecțioase "V. Babeș" Timișoara: "Afectarea majoră este în 20% din cazuri. Aceasta apare în primul rând la persoanele de risc: diabet, obezitate, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, boli hepatice cronice, în special formele avansate."
Copiii par cei mai feriți de efectele bolii, deși pot fi purtători, sistemul imunitar încă insuficient dezvoltat nu reacționează violent și atunci, organismul nu le este afectat.
Dr. Virgil Musta, șef secție Spitalul de Boli Infecțioase "V. Babeș" Timișoara: "Copiii de până la 9 ani n-au făcut forme severe de boală, probabil că ei au imunitate mai echilibrată."
Specialiștii de Terapie Intensivă, cei la care ajung cele mai grave cazuri, au fost surprinși de manifestările bolii. Ciprian Gîndac este medic ATI.
Dr. Ciprian Gîndac, medic specialist ATI: "Simt că lucrez cu o boală pe care nu o înțeleg, de atâția ani de zile de când lucrez în Terapie Intensivă pot să vă spun că e ceva special. Nu m-am întâlnit cu așa ceva, nu înțeleg exact ceea ce se întâmplă. Ceea ce pot să vă spun este că toți pacienții suferă o boală sistemică. Nu doar este afectată ventilația mecanică, nu este afectată doar oxigenarea, ci sunt și alte organe și sisteme care cedează rând pe rând."
Virusul este extrem de contagios și se răspândește prin fluidele expulzate atunci când o persoană infectată tușește sau strănută într-o zonă de maximum doi metri. Picăturile de coronavirus pot rămâne suspendate în aer doar o perioadă scurtă de timp, dar pot rămâne active pe suprafețe solide câteva zile.
Dr. Adrian Marinescu, medic primar Institutul de Boli Infecțioase "Matei Balș": "E clar că se transmite pe cale respiratorie, e clar că se transmite prin atingerea unor suprafețe. Doar că e important să fie o expunere prelungită și e important să fie o cantitate de virus suficient de mare."
Nu există un tratament specific, dar se încearcă ameliorarea simptomelor cu medicamente antigripale, iar în funcție de severitate, pot fi necesare aparate mecanice de oxigenare și lichide intravenoase.
Dr. Virgil Musta, șef secție Spitalul de Boli Inferctioase "V. Babeș" Timișoara: "Sunt o serie de încercări, o serie de studii, nu există niciun protocol la nivel internațional. Fiecare centru încearcă, are experiența lui de tratament."
În România, primul caz a fost identificat pe 26 februarie. Pacientul zero era un italian din Catollica, lângă Rimini, venit în vizită în România.
Dr. Adrian Marinescu, medic primar Institrutul de Boli Infecțioase "Matei Balș": "Întotdeauna cazurile sunt de import în primă fază, vorbim de migrație populațională. Dacă aceste cazuri de import la un moment dat ajung să fie într-un număr mai mare, vorbim și de transmiterea comunitară așa cum se întâmplă și în România în momentul asta."
Pentru români, începe coșmarul - evenimentele se schimbă cu rapiditate, începe criza care va pune în fața societății o oglindă a tuturor problemelor nerezolvate din ultimii 30 de ani. În fiecare zi sunt identificate noi cazuri de infectare cu coronavirus.
11 martie. Organizația Mondială a Sănătății declară oficial pandemia cu cornavirus. În România erau deja confirmate 47 de cazuri, iar numărul acestora crește pe măsură ce autoritățile fac testări.
Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general Organizația Mondială a Sănătății: "Avem confirmarea că răspândirea COVID-19 poate fi considerată pandemie.”
16 martie 2020. Președintele Klaus Iohannis declară starea de urgență în România.
Klaus Iohannis, președintele României: “Se instituie starea de urgență pe întreg teritoriul României pe o perioadă de 30 de zile."
18 martie. Guvernul României dă prima ordonanță militară care privește aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră.
Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne: “Se interzice organizarea și desfășurarea oricărui eveniment care presupune participarea a peste 100 de persoane în spații deschise."
Urmează și alte hotărâri cu regim militar care vor schimba viață românilor. Școlile se închid, la fel restaurantele și saloanele de îngrijire personală, evenimentele sociale cu mai mult de 8 participanți sunt interzise, varsticilor li se permite să iasă doar 2 ore din casă, armata este scoasă pe străzi.
Dezastrul este global. Agentul patogen se răspândește cu o virulență nemaîntâlnită de la gripa spaniolă, care a făcut ravagii în urmă cu o sută de ani.
Dr. Alexander S. Kekule, director Institutul de Microbiologie a Spitalului Universitar Halle: "Din aceste motive, carantina trebuie menținută până când suntem siguri de efectul dorit și numărul de infectați scade în așa măsură încât să ținem totul sub control prin măsuri specific împotriva răspândirii epidemiei: testarea și întreruperea lanțului de infecție până când putem ține lucrurile sub control."
China reușește să izoleze cetățenii testați pozitiv și persoanele cu care aceștia au intrat în contact, iar aceasta devine principala armă împotriva răspândirii virusului.
În Statele Unite, Donald Trump minimalizează impactul răspândirii coronavirusului și societatea americană se trezește în fața unei crize fără precedent.
Donald Trump, președintele SUA: “Situația este extraordinară în țara noastră. Avem doar 11 cazuri și toate merg spre bine."
Dacă în februarie președintele Trump dă asigurări americanilor că epidemia este sub control, îngrijorările cresc odată cu numărul victimelor. Astăzi, Donald Trump se consideră un președinte în timp de război.
Donald Trump, președintele SUA: “Este un inamic invizibil. Întotdeauna inamicul invizibil este cel mai dur. Dar vom învinge inamicul invizibil și o vom face chiar mai devreme decât am crezut. Va fi o victorie completă, va fi o victorie totală."
Măsurile, la început stângace, au fost înăsprite, iar carantina și izolarea socială sunt cuvintele de ordine acum în toată America.
Dr. Anthony Fauci, director Institutul Național pentru Alergii și Boli Infecțioase SUA: “Este evident că dacă am fi închis totul chiar de la bun început e posibil ca situația să fi fost diferită acum. Dar au fost multe ezitări atunci pentru a face acest lucru."
În Marea Britanie, un alt lider populist, premierul Boris Johnson, vorbește despre imunizarea populației prin transmiterea virusului. În mai puțin de o lună după declarație va ajunge pe un pat de spital la Terapie Intensivă și intreag Regatul Unit este în carantină.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al Organizatirei Mondiale a Sănătății: "Au încercat un experiment de imunizare prin boală. Dar e bine să o facem progresiv, nu dintr-o dată. Dacă o facem dintr-o dată, ai număr mare de cazuri, sistemul de sănătate e depășit."
Germania reușește să țină sub control epidemia prin impunerea regulilor de distanțare socială, dar și prin sistemul medical performant. Este țara cu cea mai mică mortalitate raportată la numărul de pacienți identificați purtători ai virusului.
Franța este o altă țară europeană foarte afectată, iar președintele Macron a prelungit carantina până în 11 mai.
Emmanuel Macron, președintele Franței: “Carantina cea mai strictă trebuie extinsă până luni, 11 mai. Este singura șansă ca în această perioadă să acționăm eficient. În estul țării și în regiunea Parisului spitalele sunt în continuare copleșite. Pandemia nu este încă sub control. De aceea trebuie să respectăm regulile."
Italia și, ulterior Spania, sunt țările lovite cel mai crâncen din Uniunea Europeană. Una dintre cauze este dispersia mare a populației înainte de carantină și faptul că nu s-au luat, gradual, măsuri pentru oprirea evenimentelor sociale cu mulți participanți și stoparea călătoriilor.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al Organizatirei Mondiale a Sănătății: "A existat chiar o migrație în Italia când au auzit că urmează să se ia măsuri sau chiar în primele zile au fost mișcări migratorii. Problema este a modului în care se trăiește în Italia, Spania, unde sunt familii multigeneraționale, stau împreună. În Germania este foarte rar, bătrânii stau separat, tinerii stau separat. Este o chestie culturală."
Regiunea Lombardia din Italia este devastată de îmbolnăviri. Măsurile disperate luate de autoritățile italiene au reușit, cu greu, să încetinească răspândirea virusului. Imaginile din secțiile de Terapie Intensivă și sutele de sicrie trimise la incinerare au speriat întreaga lume.
Dr. Adrian Marinescu, medic primar Institutul de Boli Infecțioase "Matei Balș": "Au fost primii, au fost la început. N-au avut experiența unor lucruri care s-au întâmplat anterior în alte țări, în afară de China, ei au fost primii din Europa, Italia. Acolo au fost și discuții legate de populația îmbătrânită."
România a încercat să meargă pe prevenție și a luat măsuri dure de carantină, dar atunci când COVID-19 a lovit Europa, aproape două milioane de cetățeni români și străini au intrat în țară în martie și aprilie. Și chiar dacă a fost obligatorie carantina de 14 zile pentru cei veniți din zonele considerate "roșii", foarte mulți români n-au respectat regulile impuse.
Sistemul medical românesc nu a fost pregătit pentru un astfel de eveniment.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății: "El era pregătit la nivelul sistemului medical din România, nu putea să fie în momentul în care în luna ianuarie am aflat că apare această afecțiune și să se fi întâmplat o minune."
La exact o lună de la primul caz de coronavirus identificat în România, conducerea Ministerului Sănătății este preluată de Nelu Tătaru, în urma demisiei lui Victor Costache.
Dr. Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: “Neamțul a căzut, Focșaniul a căzut, Suceava a căzut și atunci trebuie să pun un spital de campanie undeva la Bacău ca să fie la mijloc. Atunci, asta cred că o să fac."
Lipsa de dotări, de protocoale clare și de echipamente de protecție a dus la adevărate „bombe" în câteva spitale: la Suceava, Neamț, Focșani, zeci de medici infectați au dat mai departe virusul celor pe care trebuia să-i trateze.
Dr. Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: "Era un personal, cel puțin cel de la Boli infecțioase, epuizat cu acest număr de cazuri. Erau niște anchete în desfășurare epidemiologice. Era un corp medical debusolat și cu o pierdere de încredere."
În același timp, neglijența și lipsa de profesionalism din anumite Direcții de Sănătate Publică au dus la situații grave.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al Organizatirei Mondiale a Sănătății: "Nu trebuie să existe niciun fel de ingerințe de natură politică în problemele de sănătate publică. Problemele de sănătate publică trebuie lăsate exclusiv în seama profesioniștilor."
Un moment critic a fost perioada Paștelui, când contactele sociale s-au înmulțit.
Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne: “Vom ajuta Biserica Ortodoxă Română la împărțirea Sfintelor Paști, cât și a Luminii sfinte aduse de la Ierusalim în seara Învierii."
Declarația ministrului Vela și acordul cu Biserica Ortodoxă Română au dus la o ieșire dură a președintelui Iohannis.
Klaus Iohannis, președintele României: “Stați acasă, altfel, după sărbători vom avea înmormântări!"
Societatea s-a polarizat, iar inamicul invizibil și imprevizibil nu a ținut cont de ideologii și religii și a continuat să facă victime.
Dr. Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: "Nu este un moment de relaxare. Este un moment care impune și mai multă precauție. Suntem mai mulți sau sunt mai mulți cei care în acest moment pot transmite infecția."
Odată cu declanșarea pandemiei, lumea a intrat într-o criză economică pe care nimeni n-ar fi putut-o anticipa. Piețele financiare s-au prăbușit, măsurile luate de guverne au blocat linii de producție, ramuri industriale întregi au avut de suferit.
Prin ordonanțe militare s-au instaurat reguli de protecție și izolare care au lovit direct în activitatea economică a țării.
Dragoș Petrescu conduce mai multe afaceri în industria ospitalității.
Dragoș Petrescu, antreprenor: “Practic, nu ordonanța militară a oprit HoReCa, ci frica a oprit HoReCa. Dacă mă uit la ultima săptămână înainte de ordonanța militară, restaurantele erau pustii. Oamenii nu mai aveau curajul să intre în restaurante."
Până acum, peste un milion de români au fost înregistrați ca șomeri, iar cifra crește în fiecare zi. Mii de companii și-au sistat activitatea și așteaptă să vadă care este evoluția bolii, dar mai ales așteaptă măsuri concrete din partea statului.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii: “Măsuri care să vizeze în primul rând modificarea șomajului tehnic și schimbarea lui într-o măsură flexibilă, să nu-i mai ținem pe oameni acasă. Însăși această abordare a șomajului tehnic nu e suficientă. Când spui șomaj tehnic, înseamnă că oamenii stau acasă. Nemții au spus muncă flexibilă. Muncă făcută de acasă, muncă făcută temporar sau în slotul de timp, în așa fel încât această măsură să fie activă, să nu fie pasivă. Ai trimis oamenii acasă și stau acasă. Pentru că se induce un anumit tip de comportament social.”
Dragoș Petrescu, antreprenor: "Acea posibilitate pe care o are antreprenorul de a contribui alături de șomajul tehnic cu o anumită suma de bani, cât are nevoie să folosească acel angajat."
Colapsul economic este iminent în lipsa unor strategii clare și a unor măsuri care să ducă la repornirea motoarelor economiei.
Dragoș Petrescu, antreprenor: "Acel sprijin promis din partea statului de a-și achita el datoriile față de noi, și mă refer aici la concediile medicale care sunt de la Casele de Asigurări și, evident, la TVA-ul pe care cei din industria HoReCa de obicei îl au de recuperat."
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii: "Stimularea cererii și acel lucru nu poate să facă decât statul. Să ne uităm pe diverse tipuri de investiții. Investiții majore din partea statului privind autostrăzile. Poți să dai drumul la lucru. Hai să vedem 1-2-3 autostrăzi cu obligatitivitatea, în opinia noastră, prin contract să ai subcontractori câteva sute, mii de IMM-uri locale. Hai să vedem niște investiții locale în rețele de gaze, în rețele electrice, reparații de școli.”
Uniunea Europeană a permis derogări de la deficitul național, dar împrumuturile nu sunt decât o soluție pe termen scurt.
Ursula von der Leyen, președinte Comisia Europeană: “Luăm deciziile necesare pentru a oferi statelor membre tot spațiul de manevră pentru a avea oxigenul necesar pentru economiile lor, pentru mediul de afaceri și pentru muncitori. O injecție masivă de lichidități în economia europeană."
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii: "Comisia Europeană a spus că se pot realoca fonduri europene în orice fel vreți, din toate tipurile de programe, te uiți la pălăria de bani și iei de acolo bani exact acolo unde îți trebuie."
Ajutoarele economice, fondurile europene trebuie canalizate în zonele care ar putea să impulsioneze revenirea la creștere economică.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii: "Investiții regionale în infrastructură, în fabrici de prelucrare, în fiecare regiune să ai fabrici cheie pe ce înseamnă prelucrarea agricolă, dar și pe materiale medicale. Noi le-am numit unități de prelucrare strategică."
Dragoș Petrescu, antreprenor: "Analizând astăzi atât prin bolul de cristal pe care îl avem văzând China, văzând piața din Europa de vest, prin care diverse țări au restartat și considerăm că va fi un restart dificil și probabil la sfârșitul anului vom crește la 30-40% și să ne ducem spre 50 la sută spre trimestrul 4. Ne așteptăm să mai fie diverse valuri parte din această pandemie."
"Cum ne revenim?" este întrebarea de pe buzele tuturor. Iar dilema se referă la modalitățile cele mai potrivite pentru țara noastră.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al Organizatirei Mondiale a Sănătății: "Cred că trebuie reîncepută activitatea economică care nu presupune o concentrare foarte mare a forței de muncă. Oamenii colaborează dacă știu despre ce este vorba și au un orizont de așteptare. Ne putem imuniza prin două feluri: ori trecem prin boală, ori ne vaccinăm. Ori cu amândouă, o să fim în situația cu amândouă. Până la mijlocul anului viitor un număr de persoane vor trece prin boală și vor deveni imune, dar nu vor trece suficiente cât să oprim boala, ceea ce înseamnă cam 70-80 la sută din populația Globului, și atunci vom avea probabil un vaccin, un vaccin într-un an jumătate, un an și ceva pe care putem să-l folosim ca să întrerupem transmiterea."
Cosmin Savu: "În perioada imediat următoare, masca și mănușile vor deveni probabil obligatorii. Protejându-ne pe noi, dar mai ales, pe alții. Dezbaterile europene tind spre o măsură clară - distanțarea inteligentă."
Urmând calea alternativă din Asia, experții au trasat direcții cheie de combatere a epidemiei, fără o blocare totală a vieții sociale și economice.
Dr. Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: "Evitarea locurilor aglomerate, păstrarea distanțării sociale, menținerea unei atitudini vigilente și precaute sunt cele care ne vor da și viitorul următorilor 2 ani. Cred că va trebui să conviețuim cu acest virus."
Dr. Virgil Musta, șef secție Spitalul de Boli Infecțioase "V. Babeș" Timișoara: "Războiul nu se câștigă în spital, războiul se câștigă în comunitate."
Europa acum își croiește propria politică în care se va pune accent pe protejarea celor expuși la virus, vârstnicii.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al Organizatirei Mondiale a Sănătății: "Să putem să nu-i excludem social, ei nu trebuie excluși, ei trebuie protejați. Este o diferența foarte mare între a-i exclude și a-i proteja.”
Suntem la începutul unei crize majore, care va marca evoluția lumii în următoarea perioadă, trebuie introduse măsuri pentru a ajuta economia să-și revină și sistemul medical să se întărească, iar reconstrucția trebuie să înceapă să funcționeze imediat la viteză maximă.
