Constanța, județul sfâșiat de interese imobiliare, unde până și Biserica a fost atinsă de corupție


Ultimul update: Duminica 13 Octombrie 2019 18:17
Data publicarii: Duminica 13 Octombrie 2019 18:05
Categorie: Romania, te iubesc!

JUDEȚE LA STĂPÂN! CONSTANȚA, partea I. Continuăm seria județelor la stăpân cu Constanța. Un loc cu foarte multă bogăție, dar și foarte multă corupție.

Vizităm o localitate în care canalizarea refulează și ajunge în apa în care înoată turiștii. Aflăm cum se prelungesc contracte fără licitație, chiar și cu 17 ani.

Și facem cunoștință cu un preot a cărui firmă primește lucrări pe bandă rulantă de la primăriile din județ.

Mai întâi mergem în Constanța, un oraș sfâșiat de interese imobiliare.

Constanța este județul cu cea mai bună infrastructură din România. Are autostradă, linie de cale ferată de mare viteză, o reședința de județ cu centură modernă, un aeroport internațional și un port uriaș. Județul este străbătut de Dunăre și canalul Dunăre Marea Neagră, ideale nu numai pentru transport cât și pentru irigatul miilor de hectare de teren fertil. La intrarea în județ ne întâmpină singura centrală nucleară din țară, în partea opusă se află cea mai mare rafinărie.

 

Unde mai pui potențialul pentru energia eoliană și cea solară și că adâncurile mării ascund un depozit uriaș de hidrocarburi. La mal, zecile de kilometri de plajă sunt ideale pentru turism. Pe scurt: multă bogăție. Tot Constanța ni l-a dat și pe regele Hagi, care, supărat în urma unei înfrângeri, a rezumat perfect paradoxul acestui județ cu un potențial uriaș.

Gheorghe Hagi: “Spitalul din Constanța ați văzut cum arată, că suntem la noi, e posibil așa ceva după 30 de ani? După 30 de ani… N-au existat 20-50 de milioane să se renoveze un spital? Oare ce facem noi aici?”

De ani de zile, județul este acoperit de o pâclă de corupție și interese locale. Acestea generează contracte dubioase prin care se sifonează sume uriașe.

Radu Mazăre a primit 9 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, Nicușor Constantinescu a primit 5 ani de închisoare cu executare, condamnare și pentru fostul manager al Spitalului Județean Constanța, Dănuț Căpățână. Pe lista condamnaților definitiv mai sunt foștii primari din Techirghiol, Mangalia sau Cernavodă.

Fostul rector al Universității Ovidiu a fost prins când lua șpagă de la studenți. Iar arhiepiscopul Tomisului este cercetat penal într-un dosar și trimis în judecată în altul pentru fraude cu fonduri europene. A fost achitat în prima instanță. Administrația, Educația, Sănătatea până și Biserica au fost atinse de corupție.

Adrian Stan este unul dintre puținii primari din județ care recunoaște că a luat șpagă. Am vrut să aflăm cum se vede corupția din perspectiva unui primar condamnat definitiv.

Adrian Stan, fost primar Techirghiol:

“- Sunteți un om corupt, sunteți un corupt?

- Nu, nu consider că sunt un corupt.

- Dar ați luat totuși șpagă.

- În accepțiunea procurorului și ceea ce am recunoscut eu, da.”

Se întâmpla în 2015. A fost prins în flagrant delict în timp ce primea bani de la un constructor care avea contracte cu primăria. Fostul primar se pregătea să candideze pentru un loc de parlamentar.

Adrian Stan, fost primar Techirghiol:

“- O parte din bani s-ar fi dus acolo. În ziarul respectiv era o suma de 400 de lei …

- 40.000 înțeleg…

- 40.000 de lei.

- Sume e mică, e mare, cum o vedeți?

- Pentru orice om de rând este mare.”

La vremea respectivă un angajat cu salariu mediu avea nevoie de doi ani ca să strângă o asemenea sumă din muncă cinstită. Acum ia în calcul o nouă candidatură la primăria Techirghiol. Spune că în mandatele sale a făcut multe investiții printre care un parc, amenajarea falezei, piscine și un sector de plajă și că orașul a atras 35 de milioane de euro fonduri europene. Toate acestea intră în fișa postului de primar și sunt plătite din banii cetățenilor.

Adrian Stan, fost primar Techirghiol:

“- Poate dacă interviul ar fi fost acum 100 de ani, lucrurile s-ar fi văzut altfel, de exemplu luai un comision pentru lucrurile pe care le făceai.

- Da, dar e un comsion ilegal.

- A, păi nu! S-ar putea ca în alte țări, sau acum 100 de ani să fi fost legal.

- Da, dar acum nu este.

- Nu, nu, eu nu încerc să conving pe nimeni. A spune că de mâine nu va mai fi corupție este anacronic în ideea că noi, Dobrogea și țara asta, am stat 500 de ani într-o formă de conducere în care s-a crescut sau s-a educat că trebuie să dai.

- Dacă va întrebam cu jumătate de an sau un an înainte să luați mită, nu erați tot 100% convins că n-ați lua?

- Nu, atunci n-aș fi răspuns cu o siguranță.”

Adrian Stan a luat mită și a fost denunțat de patronul unei firme de construcții. Construcțiile și imobiliarele generează o parte semnificativă a PIB-ului Constanței. În același timp, sunt două dintre domeniile care au generat cele mai multe cazuri de corupție.

Cel mai răsunător dosar este cel al retrocedărilor, fix cel pentru care Radu Mazăre a fost extradat din Madagascar pentru a-și ispăși pedeapsa. În același dosar sunt condamnați definitiv Nicușor Constantinescu, Cristi Borcea , Dragoș Săvulescu și alți zeci de funcționari publici și oameni de afaceri.

Mihai Petre, consilierul primarului Decebal Făgădău: “Ce înseamnă în metri pătrați, pentru că așa avem imaginea cea mai clară a jafului la care a fost supus municipiul Constanța, 1 milion de metri pătrați au fost retorcedati, 600.000 sunt retrocedati ilegal.”

Mihai Petre este consilierul primarului Decebal Făgădău. A studiat dosarul retrocedărilor și decizia instanței. Suntem în portul Tomis, zona zero a Constanței. Aici a fost retrocedată până și faleza.

Mihai Petre, consilierul primarului Decebal Făgădău: “Este o zonă care, repet, după cum observați, este la malul mării. Dacă cineva ar fi cumpărat aceste taluzuri, putea să construiască un complex hotelier.”

Ca să înțelegeți mai bine: vorbim de tot spațiul din dreptul plajei pe care se organizează festivalul Neversea. Fâșia retrocedată continuă cu faleza și parcarea plajei Modern și acoperă și o mare parte din faleză din jurul Portului Turistic Tomis. Practic, urmau să fie ridicate construcții pe o bună parte din ceea ce noi considerăm a fi spațiu verde în cea mai vizitată zonă a Constanței.

Mihai Petre, consilierul primarului Decebal Făgădău:

“-Aveau deja acte care le permiteau să construiască în această zonă?

- Din experientă anilor precedenți, pot să vă spun că în Constanța se putea orice, inclusiv din punct de vedere urbanistic.”

Sezonul trecut, am arătat la “România, te iubesc!” că o parte semnificativă a boom-ului imobiliar din nordul stațiunii Mamaia a luat naștere pe terenuri din dosarul retrocedărilor. Este voba de zona cluburilor și hotelurilor de lux sau cea de pe malul Lacului Siutghiol. Probabil că același lucru urma să se întâmple și în Constanța.

Mihai Petre, consilierul primarului Decebal Făgădău: “Din păcate, acest grup infracțional organizat, care a fost compus și din funcționari importanți ai primăriei, a lucrat în defavoarea municipiului și în favoarea unui grup de interese care și-a umplut buzunarele.”

Decebal Făgădău, primarul muncipiului Constanța: “Vezi toate terenurile ce au făcut parte din dispozițiile de retrocedare identificate, asta e o muncă de chinez…”

Printre ele se află și terenul pe care au fost ridicate 5 blocuri cu peste 10 etaje fiecare, dar și terenul viran de pe cealaltă parte a golfului.

Decebal Făgădău, primarul muncipiului Constanța:

“- Un teren, în momentul de față, este neconstruit.

- Și sunt PUZ-uri pe astea?

- Bineînțeles!

- Adică aveau voie să construiască?

- Da, ar fi avut voie să construiască.”

Primarul ne arată pe calculator o hartă a orașului. Toate parcelele colorate sunt terenuri din dosarul retrocedărilor care, în urma hotărârii Curții Supreme, ar trebui să se reîntoarcă în proprietatea primăriei. Doar că, după retrocedari, terenurile au fost vândute și au schimbat mai mulți proprietari. Iar beneficiarii finali sunt considerați cumpărători de bună credință. În total, procurorii au calculat un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro adus orașului Constanța și statului român. Doar că primăria nu mai are cum să recupereze banii de la vinovați.

Mihai Petre, consilierul primarului Decebal Făgădău: “Nu poate să-i recupereze nimeni. A existat un moment în 2008 când Consiliul Local Municipal se putea îndrepta împotriva lui Radu Mazăre și a refuzat să se constituie parte civilă în acest dosar. Pentru că atunci când consilierii locali, în unanimitate, au votat împotrivă, nu s-a constituit parte civilă, din nefericire acest prejudiciu nu mai poate fi recuperat astăzi.”

Cel care a propus în 2008 ca primăria să nu se constitutie parte civilă în proces este actualul șef al PSD Constanța, Felix Stroe. Pe atunci consilier local. Zece ani mari târziu, în declarația de avere a lui Felix Stroe apare un împrumut de 100.000 de euro de la Elena Borcea. Așa o cheamă și pe mama lui Cristi Borcea, unul dintre afaceriștii condamnați în dosar.

Felix Stroe, președinte PSD Constanța:

“- Aș vrea să știu de ce, când ați fost consilier local la Primăria Constanța, ați propus să nu se constituie primăria parte civilă în dosarul retrocedărilor.

- Bine, veniți la Constanța și va explic.

- Dar nu puteți să ne explicați acum?

- Nu, veniți la Constanța.

- Voiam să vă întreb, cum ați ajuns să împrumutați bani de la mama domnului Cristian Borcea, e în declarația de avere.

- Dacă e în declarația de avere înseamnă că sunt un om corect și am completat cinstit.

- Domnul Borcea e condamnat în acel dosar al retrocedărilor. Aveți o relație de afaceri, relație de prietenie?

- Discutăm la Constanța.

- Dar nu putem să discutăm aici?

- Nu putem să discutăm aici.

- Sunteți un om cu vechime foarte mare în politică. De ce considerați că sunt atâtea probleme cu corupția în județul Constanța. Mă refer și la condamnările definitive sunt foarte multe.

- Dumneavoastră chiar așa sunteți o enciclopedie de întrebări.

- Nu, doar trei am, atât.

- Bine, veniți la Constanța joi și discutăm 2 ore.”

Felix Stroe nu ne-a mai răspuns la mesaje, iar interviul promis n-a mai avut loc.

În aceeași ședință din 2008 a votat și senatorul Nicolae Moga. Din harta prezentată de Decebal Făgădău reiese că și această vila cu heliport în curte se află pe un teren din dosarul retrocedărilor. Este în proprietatea lui Răzvan Moga, fiul lui Nicolae Moga. Terenul din dreapta face și el obiectul dosarului retrocedărilor și aparține unuia dintre afaceriștii condamnați. Vila din stânga este casa în care locuia Radu Mazăre. Iar lângă ea, pe un alt teren din dosarul retrocedărilor se află o altă vila.

Nicolae Moga, senator PSD:

“- Este complicat, da.

- E o poveste …

- E complicat, e o făcătură acolo.

- În ce sens, este important să…

- Nu e nici civilzat ce faci acum.”

Senatorul ne-a transmis în scris că terenul a fost dobândit odată cu cumpărarea unui activ de la o firmă privată. N-a precizat numele firmei, anul sau valoarea tranzacției.