Comuna care a cheltuit cei mai mulți bani UE și atrage românii stabiliți în străinătate

La 12 ani de la adererare, am contribuit cu peste 17 miliarde de euro, dar am primit, până acum, aproape 56 de miliarde de euro. Un sold pozitiv de peste 38 de miliarde de euro. Bani care au ajuns în marea și mica infrastructură, dar și în investiții private.

Puteam primi însă peste 80 de miliarde de euro, adică de 5 ori mai mult decât constributia noastră, fonduri generoase cu care puteam transforrma în bine toate regiunile României.

Despre Ciugud se ştie de ani buni că este comuna din România care a accesat cele mai mari fonduri europene. Cele aproape 30 de milioane de euro nerambursabili, investiţi până acum în localitate, au făcut ca mică localitate aflată la doi paşi de Alba Iulia să ofere condiţii pe care nu le găseşti în multe oraşe de la noi. Primarul e încă din 2000 la conducerea comunei şi îşi aminteşte că din prima zi de mandat s-a axat pe banii Uniunii.

Citește și

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Gheorghe Damian, primar comună Ciugud: "Când îi faci pe oameni mai fericiţi, totul se schimbă foarte rapid şi foarte uşor! Noi am atras până acum peste 30 de milioane euro. Asta înseamnă veniturile comunei pe 100 de ani. Pe de altă parte, noi zicem că am adus normalitatea în satul românesc. Nu e greu şi asta mi-o doresc în orice sat din România.”

Infrastructura de utilităţi nu include doar reţelele de curent, gaz, canalizare, apă, asfalt şi trotuare în toate cel 6 sate aparţinătoare, dar la Ciugud a fost posibil să ai drumuri agricole asfaltate, pentru acces facil pe dealuri şi printre parcelele din camp.

Nu sunt doar proiecte şi investiţii bifate cu succes, e vorba despre oameni. Despre dreptul cetăţenilor acestei comunităţi de a avea un nivel de trai la un anumit standard. Pentru asta trebuie să ieşi la vot. Cum arată strada, comuna sau oraşul în care trăieşti depinde de ce discuții şi negocieri au loc la nivel înalt, în Parlamentul european.

"Din păcate, noi ca şi popor nu înţelegem cât de importante sunt alegerile europarlamentare! În opinia mea, sunt mai importante decât cele locale! De ce? Pentru că până la urma guvernele noastre au interesul de a dezvolta țara aici, local, dar e foarte important câţi bani dăm noi la Uniunea Europeană, câţi bani luăm de acolo, cum ne aplicăm strategia Uniunii Europene în ţara noastră.

Cu cât avem oameni mai bine pregătiţi, europarlamentari mai bine pregătiţi, care ne reprezintă în parlamentul european, cu atât avantajele ţării noastre vor fi mai mari. De ce, pentru că toate ţările membre au interese acolo! Tortul este unul singur. Fiecare vrea să mănânce o felie cât mai mare. Şi atunci depinde de parlamentarii noştri cum ştiu să negocieze, de miniştrii noştri cum ştiu să îşi negocieze clauzele, astfel încât accesarea fondurilor europene, volumul fondurilor, direcţia în care se duc, să fie cât mai în avantajul ţării noastre", a mai spus primarul din Ciugud.

Şi nu e de mirare că mulţi orăşeni s-au mutat aici. Doi soţi s-au repatrat din Germania. În urmă cu doi ani şi-au cumpărat o casă, pe o fostă uliţa lăturalnică aflată azi în plin şantier.

"M-a surprins că stâlpii la început aveau cabluri, acum, uitaţi, nu mai au. Au venit prieteni de-ai noştri din Germania şi au rămas surprinşi… Sunt în Germania comune peste, dar sunt şi comune care arată rău. E normal, peste medie…" - spun cei doi soți.

După mulţi ani trăiţi lângă Stuttgart, în cel mai bogat land din Germania, li se par investiţii obişnuite pentru un cetăţean european. Pentru Olga şi Marcel, în schimb, doi soţi veniţi din Republica Moldova utilităţile sunt lux, având în vedere alte locuri prin care au trecut.

Ciugudul atrage familii tinere. Olga e profesor de de arte plastice şi ține şi ore suplimentare pentru copii, la unul din căminele culturale modernizate tot din fondurile Comunităţii, iar el e muzician şi face naveta la Alba-Iulia. Au mai locuit la Tulcea, iar el a lucrat câţiva ani şi prin Italia, și cu banii adunaţi şi-au luat o căsuţă la Ciugud.

"Noi de aici nu plecăm, a casa noastră”, spun cei doi.

Sunt bani europeni investiţi cu cap, care generează bunăstare: locul devine atractiv şi pentru investitori. Păşunea comunală a fost concesionată unei companii româneşti care a amenajat în zona un resort cu teren de golf. Iar autorităţile fac acum infrastructura de utilităţi pentru un parc industrial, la periferia Ciugudului. Îşi permit financiar, cât timp pentru restul proiectelor au beneficiat de fonduri europene. Iar nivelul impozitelor a crescut substanţial, după ce în zona au apărut câteva fabrici.

Dan Lungu, reprezentant comunicare: "Aici se fac străzi, trotuare, o să fie şi transport în comun…sunt deja 30 de firme."

Să fii cetăţean al unui stat membru al Uniunii înseamnă că locuieşti civilizat, într-o comunitate normală, din care să nu lipsească utilităţile. Dar mai înseamnă să trăieşti într-un loc în care autorităţile să îţi ofere şi oportunităţi: să faci o afacere, să găseşti un loc de muncă, să îţi duci copiii la o şcoală modernă. La Ciugud au fost atrase firme care să îşi mute liniile de producţie de la oraş, în zonă au apărut sute de locuri de muncă, iar primăria construieşte o grădiniţă nouă.

În exerciţiul bugetar 2007-2013 ţara noastră a plătit 12 miliarde de euro şi am accesat 29 de miliarde de euro, din cele peste 40 puse la dispoziţie. Iar în perioada 2014-2017 am mai trimis la bugetul uniunii alte 5 miliarde de euro, la o absorbţie de aproape 5 ori mai mare, adică 24 de miliarde de euro. Li se adăugă alte 2,7 miliarde în preaderare, astfel încât, până la acest moment, să avem un sold pozitiv de peste 38 de miliarde de euro.

Această cladire din Cluj nu este vreun sediu de birouri, așa cum lasă impresia. Faţadele cu finisaje moderne, terenul şi sala de sport, dar şi mulţimea de copii din curte, te duc cu gândul la o unitate şcolară privată, un loc cu pretenţii şi tarife pe măsură. Doar că în acest caz e vorba de o simplă școală gimnazială de cartier - Școala "Ion Agârbiceanu", care a şi primit propriul logo.

Clădirea a costat 30 de milioane de lei şi a fost făcută din fonduri europene, care au acoperit peste 90% din investiţie. Unitatea a primit două corpuri de clădire noi, ridicate de la zero, iar după recepţia lucrării, în 2016, s-au obţinut 56 de săli de clasă, cu 3 laboratoare, o bibliotecă, o sală de mese şi încă una de festivităţi, dar şi un lift pentru persoanele cu dizabilităţi.

Paula Balica, director: "Pentru clasele pregătitoare sunt 5 săli de clasă, în săli au şi pufuri pe care copiii stau şi citesc în momentele de relaxare. Au şi o sală a lor de mese, pentru că suntem mulţi şi încercam să nu îi aglomeram."

Vestea noii şcoli, cu facilităţi ca în Finlanda sau Germania, circulă repede. De cum şi-a redeschis porţile, după reabilitare, numărul elevilor a sporit cu aproape 50%, ajungând la peste 1.300.

"Impresionant, e frumos pentru un copil, chiar merită să înveţe aşa", "Ar trebui să le facem, sigur, pentru că depinde viitorul copiilor noştri în primul rând", spun părinții.

Şcoala este astăzi la cel mai înalt standard european, dar are şi un punct minus.

Dotările de top din clase îi îndepărtează pe copii de condiţiile pe care le au cele mai multe licee de la noi, cu care trebuie să dea piept după terminarea gimnaziului. Dar la Cluj, planurile vizează şi modernizarea a cel puţin un liceu, în anii următori, pe acelaşi model. La Colegiul ”Avram Iancu” deja clasele de gimnaziu au primit un corp nou de clădire.

Ovidiu Câmpean, manager de proiect: "Şi acest proiect se ridică la standarde europene, cu dotări complete: iluminat cu led, centrale pentru recuperarea căldurii."

Dotările normale în orice unitate de învăţământ din Occident sunt încă un lux în România, unde copiii mor înecaţi în fosele septice de la băile din curte. La şcoala nouă din Cluj, şi elevii, şi profesorii lor vin cu plăcere.

"Gândiţi-vă că suntem o şcoală de cartier, nu suntem o şcoala centrală! Să vii cu drag să ştii că ai toate materialele didactice, să ai toate cele necesare unui demers educaţional aşa cum ar trebui să fie el...", spune directoarea școlii modernizate.

"Nu este un colţ care să nu ne placă. Toată şcoala ne place”, spune o elevă.

Ovidiu Câmpean a fost managerul de proiect din cadrul primăriei Cluj Napoca şi povesteşte că şcoala a devenit etalon la nivel european. A fost premiată la Bruxelles, la sfârşitul anului trecut, pentru eficienţa energetică.

Ovidiu Câmpean, manager proiect: ”Există o centrală montată tot pe fonduri, care presupunea înlocuirea complet a aerului viciat din sală cu aer proaspăt.”

O unitate de învăţământ cu dotări moderne schimbă şi modul de predare. Îl adaptează la cum decurge programa şcolară în ţările din Vest.

Copiii noştri au tot dreptul să înveţe într-o şcoală modernă, la standarde europene, iar statul român ar trebui să le garanteze acest lucru. La Cluj fix asta se întâmplă şi pentru drumul până la şcoala au fost achiziţionate autobuze electrice, s-au amenajat staţii inteligente şi s-au refăcut străzi din oraş, cu bani din bugetul Uniunii.

Ovidiu Câmpean, manager proiect: "Targetul e că până în 2030 să avem întreaga flotă electrică. Toate sunt în valoare de peste 100.000 de euro şi toate din fonduri europene.”

E drept ca nu poti face primavara cu o floare, dar acolo unde comunitatile renasc frumos, prin strategii coerente, finantarile europene sunt colacul de salvare, solutia prin care putem trai mai frumos. Si pentru asta, trebuie sa iesim la vot.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl