Catalogul digital, atât de util pentru școli, e în continuare absent. 40 de mil. € au fost pierdute de Ministerul Educației
Educație digitalizată, deconectată. Partea a II-a. Catalogul digital este un termen despre care s-a vorbit mult și s-a făcut mai nimic, deși e dovedit că odată implementat reduce numărul absențelor elevilor.
40 de milioane de euro au fost pierdute de Ministerul Educației pentru că agenția care trebuia să se ocupe de implementarea lui n-a fost în stare nici măcar să scoată la licitație proiectul.
În aceste condiții, o parte din școli au cumpărat cataloage din fonduri proprii sau de la părinți.
Investigăm pierderea finanțărilor de milioane de euro, dar mai întâi vizităm o școală din Victoria, Brașov, unde elevii de clasa a VIII-a foloseau tabletele primite în pandemie la ora de muzică. În 2020, Guvernul României a alocat 30 de milioane de euro, iar UE încă 150 de milioane pentru achiziția a 500.000 de tablete. Nimeni nu știe câte mai sunt funcționale.
Școala a fost admisă în programul Ecosisteme de management al învățării bazate pe inteligență artificială.
Laura Silea este unul dintre profesorii care au făcut deja cursurile de pregătire. Așa că îi provoacă pe elevi să folosească inteligența artificială și să compună un cântec despre orașul Victoria.
LAURA SILEA, DIRECTOAREA LICEULUI "IC DRĂGUȘANU" VICTORIA: „Există o aplicație pe care chiar o să vă rog să o încercați. Suno.AI vă generează propriile cântece. Puteți să încercați acum, să vedeți dacă vă dă și vouă un cântec de acest fel? Nu e nicio problemă, tabletele voastre au și cartelă. Sună bine? Da? A mers perfect! Și, dacă ați reușit, voi trebuie să reușiți mai repede decât noi, pentru că e lumea voastră. Acum rugați-i să vă facă un cântec patriotic, un cântec patriotic despre orașul Victoria.”
La Victoria, digitalizarea școlii a început înainte de pandemie, cu fonduri din programul ROSE, finanțat de BIRD cu 200 de milioane de euro pentru reducerea abandonului școlar și creșterea rezultatelor la Bacalaureat. 874 de licee și 393 de universități au beneficiat de acest program. Școala a primit echipamente și prin PNRAS, accesând 175.000 de euro.
Catalogul digital, același cu cel cumpărat de școala din Crevedia Mare, este implementat de trei ani.
LAURA SILEA, DIRECTOAREA LICEULUI "IC DRĂGUȘANU" VICTORIA: „Absenteismul a scăzut cu vreo 20% și, în primul rând, s-a îmbunătățit foarte mult relația cu părinții.”
Catalogul digital ar fi trebuit să existe în fiecare școală din România încă de acum trei ani. În urmă cu șase ani, Guvernul anunța că s-au făcut pași decisivi pentru digitalizarea învățământului și că fonduri europene în valoare de 100 de milioane de euro vor transforma întregul sistem.
Al patrulea semnatar este Gheorghe Dinu, directorul Agenției de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică (ARNIEC), aflată în subordinea Ministerului Educației, care ar fi trebuit să le implementeze.
ROXANA MÎNZATU, FOST MINISTRU AL FONDURILOR EUROPENE: „Ambele proiecte însumează 100 de milioane de euro.”
Miza uriașă a acestor proiecte pare că n-a contat pentru cei care ar fi trebuit să le aducă în sistemul de educație. Suntem în 2025 și niciunul nu a ajuns încă în școlile din România. Să începem cu catalogul digital.
ARNIEC ar fi trebuit să implementeze proiectul în valoare de 40 de milioane de euro, care ar fi dus catalogul online în toate școlile din România. Așa ar fi fost posibilă și înscrierea online la liceu și evaluarea electronică a lucrărilor. Finanțarea s-a pierdut pentru că ARNIEC n-a reușit să scoată la licitație proiectul.
DISCUȚIE CU MARCEL BOLOȘ, MINISTRUL FONDURILOR EUROPENE:
„Am avut un proiect important pentru ceea ce a însemnat catalogul electronic și apoi registrul matricol, cu toate procesele. Da, a fost reluat ulterior în cadrul Programului Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare, unde am avut finanțarea.
-A fost reluată pentru că s-a pierdut finanțarea inițială. Milioane de copii au fost privați de un drept pentru că cineva dintr-un minister nu s-a mișcat sau nu a făcut ce trebuia să facă.
– Este foarte adevărat, dar ca să obții o finanțare, trebuie să-ți faci documentația și să depui cererea de finanțare.
– Cine?
– Ministerul Educației avea responsabilitatea întocmirii cererii de finanțare și a depunerii acestei documentații, pentru ca autoritatea de management și organismul intermediar să poată încheia contractul de finanțare.”
Pe scurt, angajații ministerului n-au făcut la timp documentația, de aceea mergem la Ministerul Educației.
DISCUȚIE CU SORIN ION, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL EDUCAȚIEI
„Totul a fost scris înainte de pandemie, în perioada pandemiei.
Cumva, ar fi trebuit deja să înceapă să se deruleze?
Și, pe parcurs – aici vă spun din istoric, nu neapărat din experiență personală – s-au constatat două lucruri. În primul rând, că evoluția rapidă a tehnologiei a impus rescrierea proiectului, pentru că exista prea multă investiție în hardware. În momentul de față, noi discutăm despre platforme care să funcționeze în infrastructura cloud și, mai ales, într-una guvernamentală. Se va face, până acum nimic nu s-a realizat la Ministerul Fondurilor Europene pe acest program. Suntem în afara programului în grupul de lucru pe care l-am creat la nivelul ministerului.”
Nu sunteți în afară, dar sunteți în întârziere mare!
160 de milioane de euro din fonduri europene se vor pierde din nou pentru catalogul electronic dacă Ministerul Educației nu va trimite documentația la timp.
SORIN ION, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL EDUCAȚIEI
„Există în minister o direcție de implementare a PNDL.”
– Câți angajați are?
„50. 50 cu oarecare eroare… dar sunt angajații care s-au ocupat de România Educată, acum transformați în direcția de implementare a PNRR, cu două departamente principale: monitorizare și control, respectiv strategii. Dacă acești 50 de oameni trebuie să implementeze toate programele de finanțare prin PNRR și să asigure absorbția fondurilor... A fost foarte mult de lucru la ghidul de finanțare, o muncă deloc ușoară, iar monitorizarea proiectelor continuă.”
Secretarul de stat a rectificat ulterior cifra. Sunt 38 de angajați pe cele 64 de posturi existente, responsabili ca România să nu piardă finanțările europene.
Biblioteca virtuală, a cărei finanțare a fost accesată în 2019, a fost implementată abia în iunie 2023, cu câteva zile înainte de expirarea termenului. Dar nici până azi copiii și profesorii nu au acces la ea. Nu s-au creat toate conturile pentru elevi și profesori.
Agenția care trebuia să implementeze atât catalogul digital, cât și biblioteca virtuală, ARNIEC, funcționează în subordinea Ministerului Educației. Gheorghe Dinu este director, dar și manager în cadrul Politehnicii. În ultimii șapte ani, a încasat anual 26.000 de euro pentru managementul implementării proiectelor europene.
I-am solicitat un interviu, dar nu ne-a răspuns, așa că am fost la agenție ca să-l întrebăm de ce a ratat finanțarea pentru catalogul electronic.
„– Domnul Dinu?
– Nu e aici, e la Ministerul Economiei.”
SORIN ION, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL EDUCAȚIEI
– Cine conduce ARNIEC?
– Există un director general.
– Unde are biroul? Nu este în clădirea Ministerului?
– Nu știm cum se numește? Vreau să știu cum se numește și unde poate fi găsit.
– Dacă vreți să vizitați agenția, unde mergeți? Cineva din minister unde merge dacă vrea să-l caute pe domnul Dinu?
– De regulă, nu vine el la mine.
