România are jumătate din mamele sub 15 ani din UE. „Olanda are zero, fac educație sexuală de la grădiniță”

Iar efectele lipsei educației pentru sănătate a dus la situația în care “copiii români sunt cei mai sus în topul clasamentelor privind comportamentele de risc din Europa”, a declarat Gabriela Alexandrescu, invitată la Myimpact.

Organizația Salvați Copiii, care derulează deja programe de educație sexuală în unele școli care au inclus-o în programă, lansează o campanie prin care solicită accesul nelimitat al adolescenților de peste 14 ani la programe de educație pentru sănătate, chiar fără acordul părinților.

Gabriela Alexandrescu: “Suntem țara cu cele mai multe fete cu copii. Cei mai mulți copii cu copii. Jumătate din fetele care au sub 15 ani provin de aici, din România. Avem cazuri și de fete care la 15 ani au deja doi copii. (...)

Plus că vedem că foarte multe adolescente țin diete necontrolate, mănâncă prost, au probleme cu bulimia, anorexia, consumă multă cofeină. Sunt multe aspecte care trebuie luate în considerare pentru a putea ajuta copiii, adolescenții să să aibă o viață sănătoasă”.

Citește și

Patriarhia Română nu vrea educaţie sexuală în şcoli: Un atentat asupra inocenţei copiilor

Poșta Română va închide toate oficiile poștale din țară. Anunțul făcut de directorul general

Doar 6% dintre elevii români beneficiază de educație pentru sănătate

“Din păcate, copiii români sunt cei mai sus în topul clasamentelor privind comportamentele de risc din Europa. Există copii care, la noi, la 11 ani încep să fumeze și să consume alcool.

La 16 ani, de exemplu - s-au făcut studii europene - copiii români sunt cei care consumă în cantități foarte mari și de la vârste foarte mici alcool”.

De multe ori părinții sunt plecați. Suntem o țară cu 4-5 milioane de români care lucrează în afara granițelor. Foarte mulți copii nu au părinții lângă ei. Mulți copii sunt în grija statului, mulți copii au părinți care nu sunt educați să-i îndrume, sau au părinți foarte ocupați și nu prea au timp de ei.

Așa că este important ca școala să le dea și niște abilități de viață sănătoase, să știe să facă niște alegeri sănătoase pentru ei. (...)

Acum această materie este una opțională, la decizia școlii. Doar 5-6% din copii beneficiază de acesta.”

Alex Daragiu: Nu se dorește?

Gabriela Alexandrescu: “Da, nu se consideră important. Ministerul Educației nu investește în pregătirea profesorilor, a medicilor școlari, pentru că îți trebuie anumite abilități în a comunica cu copiii. (...)

Adică trebuie un dialog, trebuie o abordare mai non-formală, dar copiii au nevoie de informațiile astea, legate de cum să mănânce sănătos, de ce e important să facă sport, de ce există acest risc al consumurilor de droguri și substanțe ilegale, cum să ne ferim de boli cu transmitere sexuală, de sarcini. Pentru că iată, sunt foarte multe subiecte tabu care nu se discută.

Și copiii caută informații, dar de multe ori și le iau de pe internet, televizor, grupuri de prieteni, și nu au întotdeauna informația corectă sau completă.”

Alex Daragiu: Și chiar o informație greșită e mai apetisantă uneori decât cea corectă, pentru că e entertaining.

Gabriela Alexandrescu: “Da, și credem că, totuși, astfel de comunicări și discuții trebuie avute de la o vârstă mică, adică chiar de la grădiniță. Sigur, cu informații adaptate vârstei lor. Dar ei trebuie să învețe de mici, pentru că atunci se formează comportamentele, atitudinile, relația cu mâncarea, cu sportul, cu ce e bun, ce nu-i bun, atingeri bune, atingeri rele. Cum ne ferim de oameni pe care nu-i cunoaștem, lucruri din acestea, de bun simț până la urmă.”

„Elevii sunt foarte deschiși și cooperanți. La fel și profesorii”

Alex Daragiu: Dar programele de genul ăsta vin în ajutorul părinților, sau în completarea lor? În cazul în care, de exemplu, ei acasă nu au parte de educație de genul ăsta.

Gabriela Alexandrescu: “E o întrebare foarte bună. Asta pentru că noi în programe includem și părinții, pentru că este important ca și ei să continue acasă, în conversații, în informațiile pe care le dau copiilor, temele discutate în clasă.

Dar de multe ori și lor le prinde bine să afle chestiuni pe care nu le știu. Și de multe ori ne roagă părinții să vorbim noi sau să vorbească specialiștii care merg la ore cu copiii lor despre pubertate, relații sexuale.

Specialiștii noștri pot să o facă mult mai bine și mulți părinți apelează la noi pentru lucrurile astea.”

Alex Daragiu: Educația pentru sănătate și educația sexuală sunt două ramuri, sau se întrepătrund?

Gabriela Alexandrescu: “Educația sexuală e parte din educația pentru sănătate. Să știi că elevii sunt foarte deschiși și foarte cooperanți. Și profesorii. Nu pot să zic că am avut probleme.”

Alex Daragiu: Cei mai puțin cooperanți sunt părinții, de obicei?

Gabriela Alexandrescu: “Să știi că foarte mulți părinți au fost chiar interesați. Mai ales cei care au copii în preadolescență sunt foarte interesați de astfel de discuții, de dezbateri la clasă, pentru că toată lumea își de seama că e o problemă pe care mulți dintre adulți nu o pot gestiona, pentru că n-au avut ei informațiile necesare, și nu avem o cultură educațională în sensul ăsta.”

Unii profesori evită să vorbească despre sănătatea sexuală. “Au anumite prejudecăți”

Alex Daragiu: Care e cea mai mare provocare de până acum? Oameni care s-au ferit de subiect? Profesori care n-au vrut să o adopte?

Gabriela Alexandrescu: “Da, am avut câteva probleme legate de profesori care, chiar dacă au trecut prin modulele de pregătire, pe urmă au evitat să vorbească despre consumul de droguri sau despre sănătatea reproducerii, de exemplu. La ore au preferat să vorbească de nutriție, de sport, de ceva ușor.

E ceva mai ușor, mai la îndemână, pentru că probabil nu stăpâneau nici ei foarte bine. Adică trebuie și o pregătire individuală în plus, pentru o parte din profesori. Cred că au și ei anumite prejudecăți cu privire la anumite domenii și e destul de greu să le schimbi, poate, la o anumită vârstă.

Multe țări au educația pentru sănătate și educația sexuală în curicula obligatorie. Olanda, de exemplu, a introdus-o de la grădinițe! Are zero cazuri de fete însărcinate. Zero, niciuna. Și multe alte țări -Franța, Germania- au introdus educația pentru sănătate în curicula școlară de la vârste mici. Modelul există, dar noi, din păcate, stăm pe loc, și în fiecare an spunem "vai, dar uite, avem iarăși fete însărcinate”.

Articol recomandat de sport.ro

”Scandalos!” Kosovarii au ”explodat” după ce au văzut ce scrie în raportul meciului România - Kosovo