Aproape 30% dintre tinerii din Generația Z și-ar schimba locul de muncă, urmați de Millenials. De ce sunt nemulțumiți STUDIU

62365394
Getty

Numărul angajaților din România care plănuiesc să-și schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni a crescut în 2023, iar cei mai nemulțumiți de job-ul actual sunt tinerii din Generația Z (28%), urmați de Millenials (22%).

Rezultatele sunt cuprinse într-un studiu PWC România, care relevă faptul că numărul total al celor care își doresc un alt loc de muncă a crescut cu două procente față de anul trecut, până la 18%. Cu alte cuvinte, unu din șase români vor să renunțe la jobul actual.

 "Încetinirea creșterii economice și inflația au erodat puterea de cumpărare la un nivel record în ultimii zece ani, afectând veniturile angajaților. În timp ce companiile au făcut în general eforturi de a atenua impactul acestui mediu economic prin majorări salariale, creșterile continue de prețuri din ultimii doi ani au determinat mulți angajați să ia în considerare schimbarea locului de muncă.

Nivelul de satisfacţie faţă de locul de muncă continuă să scadă

Astfel, în plus față de impactul multiplelor crize asupra economiei, care necesită transformarea modelelor de afaceri, companiile trebuie să-și ajusteze politicile de resurse umane", a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.

În acest context, procentul angajaților din România al căror salariu acoperă doar cheltuielile curente a crescut de la 55% la 57% în acest an, iar 13% spun că le este dificil să plătească facturile lunar.

În același timp, procentul angajaților care doresc să solicite o creștere salarială a crescut ușor, de la 40% în 2022 la 41% în acest an, în timp ce procentul celor care doresc să solicite o promovare a scăzut de la 39% la 31%. Pentru a-și suplimenta veniturile, 10% din angajații din România spun că au un al doilea loc de muncă, mai puțin decât cifra globală de 16%.

Consecinţa este că nivelul general de satisfacţie faţă de locul de muncă continuă să scadă. 53% dintre respondenţii locali se declară mulţumiţi, cu 1% mai puţini decât anul trecut.

 "Nivelul general de satisfacţie la locul de muncă a scăzut în comparaţie cu anii precedenți, din cauza multor factori. Problemele economice, războiul, incertitudinea din domeniul sanitar şi socială din perioada pandemiei au amplificat anxietatea, epuizarea şi, în final, nemulţumirea”, spun reprezentanții PWC România.

Pentru a câștiga angajamentul angajaților, companiile ar trebui să acorde o importanță mai mare stării de bine a acestora, “să conştientizeze schimbările şi să aibă o abordare diferită” a relației cu angajații.

Companiile au metode de recrutare învechite, iar angajații nu înțeleg urgența îmbunătățirii abilităților

Într-o piață competitivă a muncii, angajatorii pierd talente valoroase din cauza abordărilor depășite în recrutare și dezvoltare. De exemplu, 37% dintre angajații români chestionați spun că au abilități care nu reies în mod evident din diplomele sau denumirile joburilor deținute anterior, iar 25% spun că angajatorii se concentrează prea mult pe experiența anterioară și prea puțin pe abilități, pe care le-ar putea utiliza în beneficiul companiei.

În plus, 31% dintre angajații români spun că diplomele lor nu sunt relevante pentru locul lor de muncă, iar alți 37% au indicat că au pierdut oportunități deoarece nu cunoșteau persoanele potrivite care să le recomande.

Noile tehnologii vor afecta, anual, până la zece la sută din locurile de muncă

"Estimările arată că noile tehnologii vor afecta, în fiecare an, între 5 și 10% din locurile de muncă din fiecare organizație. Această situație ar putea deveni și mai complicată - având în vedere entuziasmul, dar și îngrijorările legate de inteligența artificială - și va necesita o pregătire tot mai sofisticată, care să includă nu doar abilități tehnice, ci și abilități umane precum creativitatea, comunicarea, gândirea critică și rezolvarea problemelor. Abilitățile umane nu pot fi înlocuite de un algoritm și ajută oamenii să se adapteze la noul context și noile tehnologii", spune Oana Munteanu, Director People & Organisation, PwC România.

Pe de altă parte, doar 37% din angajați sunt de acord cu faptul că abilităţile necesare pentru a avea succes la locul de muncă se vor schimba în mod semnificativ în următorii cinci ani, şi doar 42% spun că au o idee clară despre cum se vor schimba acestea, în acest interval.

Generațiile tinere sunt mai optimiste în ceea ce privește impactul AI asupra carierei lor

Respondenții la sondaj par a fi în mare măsură optimiști cu privire la inteligența artificială și citează mai frecvent impactul pozitiv al acesteia, decât pe cel negativ. Mai mult de jumătate (57%) dintre angajații români au ales cel puțin o afirmație pozitivă cu privire la impactul AI asupra carierei lor, cum ar fi că le va crește productivitatea, va aduce oportunități de a învăța noi competențe sau va crea oportunități de angajare - în timp ce o treime (33%) au ales cel puțin o afirmație negativă.

Sondajul relevă, de asemenea, discrepanțe demografice în ceea ce privește atitudinea angajaților față de inteligența artificială. Cei din generațiile Baby Boomers (59-68 de ani) și Gen X (43-58 de ani) sunt mult mai predispuși să se aștepte ca AI să nu aibă impact asupra carierei lor - 39% și, respectiv, 29%, comparativ cu 21% din Generația Z și 26% din Millennials.

Articol recomandat de sport.ro
Fiica unui fost mare atacant fură inimile americanilor! Tatăl ei a fost coleg cu Miodrag Belodedici
Fiica unui fost mare atacant fură inimile americanilor! Tatăl ei a fost coleg cu Miodrag Belodedici
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
Universitățile încep să ofere și învățământ preuniversitar. Grădiniță, școală, liceu și facultate, toate în același loc

De la grădiniță, la doctorat! Câteva universități încep să ofere un nou model de educație și devin astfel instituții de învățământ superior care includ toate ciclurile de studiu, cu finanțare de la buget.  

Tabere urbane pentru elevii talentați. Cât îi costă pe părinți să își trimită copiii la școli de vară

Copiii talentați - viitori fizicieni, chimiști, dar și muzicieni, pictori, sau actori de excepție - pot folosi vacanța de vară ca timp de studiu.  

"Tânărul fermier". România are la dispoziție, în 2023, 100 de milioane de euro de la UE pentru tinerii agricultori

Numărul agricultorilor sub 40 de ani este în creștere, dovadă că programul "Tânărul fermier" are succes. 

Recomandări
Ziua Limbii Române, sărbătorită în premieră la Cernăuți. ”Asistăm la un moment istoric”

Ziua Limbii Române a fost marcată, sâmbătă, în premieră, la Cernăuţi. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat în martie decretul privind instituirea Zilei Limbii Române în Ucraina, pe data de 31 august.

”Laura Codruța Kovesi a Ungariei”. Maghiarii au un nou procuror șef: ”Cel mai important lider anticorupție”

Presa și societatea civilă din Ungaria o compară pe Katalin Tasnady, noul procuror șef al recent înființatei structuri anticorupție NVVH, cu românca Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European.

Norvegienii s-au adunat la Palatul Regal din Oslo pentru a-și lua rămas bun de la regele Harald. GALERIE FOTO

Norvegienii s-au adunat sâmbătă în fața Palatului Regal pentru a-și lua rămas bun de la regele Harald, relatează Reuters.