Ce înseamnă slay, rizz, yolo, cuvinte din „slang-ul” tinerilor din Gen Z. Limbajul lor, greu de înțeles de ceilalți

×
Publicitate

Pentru tinerii din generațiile Z și Alfa tehnologia și rețelele sociale reprezintă un mod de viață și parcă vorbesc altă limbă.

Cuvinte împrumutate din engleză pe care părinții spre exemplu nu le-ar înțelege sunt folosite cu prietenii în discuțiile la școală, facultate sau în timpul liber. Sociologii spun că se adaptează astfel la grupurile din care fac parte, însă de multe ori neologismele afectează calitatea comunicării și mesajele sunt înțelese mai greu de cei din jur.

Fete: „Nouă ne place să ne zicem „slay girl” când suntem de acord cu ceva. „You, slay girl”, O, ce slay-uț.”

Este doar un exemplu despre felul în care se poartă acum coversațiile între tinerii din generațiile Z și Alfa, iar limbajul pe care îl folosesc este tot mai greu de înțeles de ceilalți. În propozițiile lor și-au făcut locul cuvinte precum „rizz”, „boujee” sau „skibidi” și fiecare discuție cu ei este ca și cum am decoda un limbaj secret.

Antonia Mândru, studentă: „Oh you rizz me, oh you are so sigma.
Reporter: Ok, m-am pierdut. Ce înseamnă rizz?
Antonia Mândru, studentă: Rizz ar însemna să lași pe cineva fără cuvinte într-un sens flirty așa. Este o modă să dai crush-ul tău un nume de fruct. Pineapple, mango..”

Reporter: „Cum ai putea tu să mă complimentezi pe mine că eu să nu înțeleg?
Alex Bregadiranu, student: Pot să îți spun că ești slay. Ești îmbăcată slay.
Reporter: Ce înseamnă că sunt îmbrăcată slay?
Alex Bregadiranu, student: Adică drăguț.
Reporter: Cool nu se mai folosește?
Alex Bregadiranu, student: Nu, deja e ... pff”.

Reporter: „Acasă folosești cuvintele acestea?
Andreea, studentă: Uneori cu mama că și pe ea am corupt-o. Tata încă se mai întreabă ce vorbesc astea două”.

„Rizz” - termenul pe care l-ați auzit mai devreme a fost desemnat anul trecut de către Universitatea Oxford cuvântul anului. Cuvântul anului acesta, potrivit dicționarului Collins, este „brat” și descrie o persoană cu atitudine încrezătoare, independentă şi hedonistă.

Specialiștii vorbesc de un fenomen lingvistic în care cuvinte care provin din engleză sunt adaptate și adoptate instant. „Yap” spre exemplu se referă la cineva care vorbește mult, „pookie” e o poreclă pentru cineva drag iar „no cap” este o persoană care nu minte și spune adevărul.

Veronica Nedelcu, director departamentul de filolofie română, Departamentul de Filologie română, Universitatea Ovidius: „Le întâlnim în mediul online pentru că de acolo această influență bruscă și cumva rapidă pentru că este o caracteristică a acestui tip de comunicare, rapiditatea cu care se desfășoara. Aveam de exemplu „carpe diem”, care însemna trăiește clipa, acum e yolo.”

Mihaela Rusu, sociolog: „Vorbim de adaptarea la grupurile de apartenență pentru că ei sunt un grup aparte și apartanența lor se distinge prin utilizarea acestor slang-uri. Afectează calitatea comunicării cu ceilalți din afara grupului, pentru că sunt mai greu de perceput, mai greu de înțeles și mai greu de decodificat mesajele care vin de la ei către ceilalți.”

Lingviștii spun că aceste cuvinte nu vor intra niciodată în dicționarul limbii române și vor dispărea la un moment dat, fiind înlocuite de altele.

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
O inimă artificială pentru copii, care poate fi controlată cu o aplicaţie mobilă, a fost creată de studenţi din Iaşi

O inimă artificială pentru nou-născuţi şi copii, care poate fi controlată printr-o aplicaţie mobilă, a fost construită de un grup de studenţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr.T.Popa" Iaşi.

 

Studiu: Femeile și generația X își cheltuie cel mai ușor economiile ca să fie în ton cu alții. Câți români pun bani deoparte

Starea de bine din punct de vedere financiar înseamnă, pentru jumătate dintre români, ca fiecare individ să aibă un fond de rezervă, iar contul din bancă să nu fie niciodată gol, potrivit unui studiu publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii.  

De ce tinerii evită să vorbească la telefon. Apelurile sunt tot mai rare

Vorbim la telefon mai puțin, dar folosim internetul mai mult. Anul trecut, am discutat cu un miliard de minute mai puțin decât în 2022, în rețelele mobile.  

Recomandări
De ce evită companiile străine să investească în România. „Sunt două meciuri pe care le-am pierdut”

România pierde investiții și ține tot mai greu pasul cu economiile altor țări. În ultimul an, țara noastră a coborât 12 locuri într-un clasament internațional privind capacitatea economiei de a susține dezvoltarea companiilor.

Conflictul om-urs scapă de sub control în România. De ce măsurile luate nu reușesc să țină urșii departe de oameni

Când vorbești despre protecția speciei fără o gestionare eficientă, culegi un conflict om-urs cu victime și pagube. Campania „Țara dintre oameni și urși” vorbește, miercuri, despre cum se face managementul ursului brun la noi. 

Știrile PRO TV lansează podcastul „Punct. Și de la capăt”, cu Cosmin Stan: Cele mai interesante povești nu sunt despre succes

Punct. Și de la capăt este podcastul în care oamenii își spun poveștile care i-au schimbat. Cu bune. Cu rele. Cu frică, curaj, pierderi, reușite, alegeri grele și începuturi noi.