Scandal între DNA și Inspecția Judiciară, privind raportul care evaluează activitatea lui Kovesi

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a reușit să „eficientizeze activitatea” instituției și să formeze „un colectiv omogen”, arată concluziile provizorii ale controlului efectuat de Inspecția Judiciară la Direcția Națională Anticorupție.

Stirileprotv

UPDATE 20.20: Inspecţia Judiciară a reacționat, vineri seara, după ce DNA a publicat fragmente din raportul privind activitatea șefei instituției.

Astfel, conducerea Inspecţiei Judiciare consideră reacţia DNA ca fiind „o manifestare emoţională" şi „o tentativă de atragere a Inspecţiei Judiciare într-un spaţiu străin valorilor deontologice care ar trebui împărtăşite de toţi cei care înfăptuiesc actul de justiţie", potrivit News.ro.

„Comunicatul de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din 6 octombrie 2017 conţinând, printre altele, imputaţii la adresa conducerii Inspecţiei Judiciare privind gestionarea confidenţialităţii unor documente vizând activitatea de inspectie realizată la această unitate de parchet este o nouă tentativă de atragere a Inspecţiei Judiciare într-un spaţiu străin valorilor deontologice care ar trebui împărtăşite de toţi cei care înfăptuiesc actul de justiţie", apreciază Inspecţia Judiciară.

Totodată, conducerea IJ califică reacţia DNA drept o „manifestare emoţională”.

„Conducerea Inspecţiei Judiciare apreciază că astfel de manifestări emoţionale concretizate în acuze neîntemeiate excedează conduitei pe care un magistrat trebuie să o adopte în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi nu pot constitutui temei pentru furnizarea unor informaţii nedestinate publicităţii", menţionează IJ.

Concluzii parțiale, publicate de DNA

În documentul publicat, vineri, de către DNA sunt prezentate concluziile controlului efectuat de Inspecția Judiciară. Raportul de control are 509 pagini, însă sunt scanate doar filele în care se vorbeşte despre activitatea procurorului şef Laura Codruţa Kovesi şi a celor doi adjuncţi, informează News.ro.

„Procurorul şef Laura Codruţa Kovesi, prin modul în care a organizat, coordonat şi controlat activitatea personalului din subordine a reuşit să eficientizeze activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, rezultatele fiind oglindite în datele statistice pe anul 2016 şi semestrul 1 2017, atât la nivelul întregii unităţi, cât şi la nivelul secţiilor şi serviciilor”, se arată în document.

În ceea ce privește comportamentul procurorului-şef, Inspecția Judiciară precizează că „a răspuns cerinţelor impuse din exteriorul sistemului cu referire la implementarea obligaţiilor care revin direcţiei, stabilite în strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2016-2020”.

„Procurorul şef a reuşit să depăşească unele constrângeri cu referire la limitările de resurse, atât materiale, cât şi umane, reglementările legale - modificările legislative survenite, realizând o activitate performantă remarcată pe plan intern şi internaţional (...) Procurorul şef a format un colectiv omogen, transformându-l într-o echipă capabilă de performanţă în domeniul specific de activitate ”, mai precizează sursa citată.

Totodată, Inspecția Judiciară precizează că Laura Codruța Kovesi și-a „manifestat respectul față de echipă”.

„Manifestarea respectului faţă de echipă din partea procurorului şef se regăseşte şi în delegarea de sarcini şi atribuţii, cu excepţia celor ce definesc funcţia, în ascultarea atentă a feedback-ului care vine din partea echipei. (...) Procurorul şef direcţie Laura Codruţa Kovesi şi-a folosit previziunea în legislaţie, urmărind mersul evenimentelor sociale, economice, ştiinţifice, culturale pregătind astfel conceptual personalul din subordine. (...) A identificat oportunităţi şi a dezvoltat strategii. Printr-o bună comunicare, a sincronizat şi armonizat timpul spaţiul acţiunilor, judecăţile şi faptele dorinţele personalului din subordine, conferind procesului de management coeziune, continuitate şi dinamism, permiţând realizarea obiectivelor specifice”, se mai arată în raport.

Potrivit raportului, Laura Codruța Kovesi a demonstrat „puterea de influenţă lucrativă”.

„Astfel, acesta, în raport cu procurorii din subordine, a adoptat o răspundere reversibilă, în sensul că, cerând subordonaţilor îndeplinirea sarcinilor, la rândul său, a explicat acestora şi activitatea sa. Procurorii au conştientizat, astfel, că activitatea lor este o parte din ansamblul activităţii unităţii, iar îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor va umbri activitatea DNA. Reversibilitatea răspunderii a făcut ca actul managerial să fie transparent, să poată fi îmbunătăţit, atunci când a fost cazul, colectivul de procurori a răspuns ca un tot unitar”, mai precizează sursa citată.

Mai mult, șefa DNA „a implementat actului de control rolul de a replia o activitate intrată în derivă, de a o canaliza spre performanţă şi nu de a produce panică, derută, neîncredere aspecte care ar fi dus la stagnare sau chiar la regres”.

„Procurorul şef direcţie Laura Codruţa a construit, astfel, sentimentul de credibilitate şi de respectare a legii, dând, în final, Direcţiei Naţionale Anticorupţie prestigiu şi putere. În raport de cele prezentate, apreciem că procurorul şef direcţie Laura Codruţa Kovesi posedă calităţile necesare pentru exercitarea continuare a funcţiei de conducere”, se arată în finalul evaluării activității procurorului şef.

DNA critică Inspecția Judiciară

Reprezentanţii DNA au precizat, într-un comunicat ce însoţeşte raportul, că au decis să publice concluziile, nemulţumiţi de modul în care „conducerea IJ gestionează datele conţinute într-un document provizoriu care nici nu a fost asumat de vreo instituţie”.

„Direcția Națională Anticorupție își exprimă dezaprobarea față de modul în care conducerea Inspecției Judiciare gestionează datele conținute într-un document provizoriu, în condițiile în care acest document nu este unul finalizat și nici nu a fost asumat de vreo instituție. O primă versiune a Raportului a fost transmisă la data de 26 septembrie 2017, de către Inspecția Judiciară, Direcției Naționale Anticorupție, în vederea formulării de obiecțiuni. Obiecțiunile au fost trimise de către DNA Inspecției Judiciare, la data de 2 octombrie, pentru a fi luate în considerare la redactarea versiunii finale a Raportului. Numai după valorificarea obiecțiunilor DNA, raportul avizat și discutat în ședința Secției pentru procurori a CSM dobândește caracter definitiv și devine public”, precizează DNA, într-un comunicat, în semn de nemulțumire că, începând din 4 octombrie „în spațiul public apar informații prezentate ca fiind concluzii ale Raportului Inspecției Judiciare.”

DNA subliniază că, „prin prezentarea parțială, trunchiată și scoasă din context a unor date din raportul nefinalizat al Inspecției Judiciare, precum și prin publicarea acestor date înainte de susținerea obiecțiunilor și a punctului de vedere de către DNA, se creează o imagine falsă asupra rezultatului IJ.”

„Având în vedere modul defectuos de gestionare a documentului sus menționat de către conducerea Inspecției Judiciare și pentru o informare corectă a opiniei publice, ne rezervăm dreptul de a afișa forma integrală conținând concluziile privind <> și managementul celor doi procurori adjuncți ai D.N.A., din cuprinsul Raportului (document provizoriu), care ne-a fost transmis la data de 26 septembrie 2017”, conchid reprezentanții DNA.

Reacția DNA vine după ce, în cursul zilei, în spațiul public au apărut mai multe informații care ar fi fost incluse în raportul Inspecției Judiciare, și care ar scoate în evidență presupuse nereguli din interiorul instituției.