Europarlamentarul Claudiu Manda, trimis în judecată de DNA. Care sunt acuzațiile

×
Publicitate

Claudiu Manda a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană cu funcţie de conducere într-un partid.

Europarlamentarul PSD este acuzat de DNA că și-a folosit influența „în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”, într-un dosar în care este acuzat că ar fi intervenit pe lângă directorul AJPIS Dolj în favoarea unor asistaţi social care au încasat ajutor social necuvenit, conform unui comunicat.

În dosar este vizat și Simcelescu Marius-Nicolae, la data faptei directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul.

Potrivit unui comunicat al DNA, în calitate de preşedinte al organizaţiei judeţene Dolj a PSD, Claudiu Manda ar fi intervenit, la data de 5 iunie 2015, pe lângă directorul AJPIS Dolj, inculpatul Marius Nicolae Simcelescu, simpatizant şi militant al aceluiaşi partid, ocazie cu care şi-ar fi folosit influenţa şi autoritatea ce decurgeau din calitatea de preşedinte al organizaţiei judeţene, pentru a-l capacita pe director să se implice în soluţionarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoeşti (Dolj), lucru pe care directorul instituţiei l-ar fi făcut prin încălcarea legii.

Procurorii susţin că intervenţia lui Manda a avut ca scop obţinerea sprijinului electoral al beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoeşti.

"Intervenţia inculpatului Manda Iulian-Claudiu ar fi avut drept scop obţinerea, în mod necuvenit, pentru sine, pentru partid şi pentru primarul comunei Bratovoeşti, a sprijinului electoral al beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoeşti, faţă de care AJPIS Dolj dispusese anterior recuperarea sumelor obţinute în mod nelegal cu titlu de venit minim garantat (VMG) şi de a le procura acestora, tot în mod necuvenit, un folos reprezentat de scutirea lor de a mai restitui sumele datorate către AJPIS Dolj. Aceasta, în condiţiile în care anterior a avut loc un control desfăşurat de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Dolj prin care s-a constatat că aproape 50% din persoanele verificate au încasat în mod necuvenit, în diferite perioade de timp, venitul minim garantat (VMG), întrucât nu erau îndeplinite o serie de condiţii esenţiale cerute de Legea nr. 416/2001 pentru acordarea ajutorului social", spun anchetatorii.

Ca urmare, AJPIS Dolj a emis decizii de recuperare de la persoanele menţionate în actul de control a sumelor plătite necuvenit cu titlu de VMG, iar concomitent a încunoştiinţat aceste persoane că trebuie să restituie în cel mai scurt timp sumele respective.

"În acest context, în urma discuţiei purtate în data de 5 iunie 2015 cu Manda Iulian-Claudiu, Simcelescu Marius-Nicolae ar fi acţionat contrar dispoziţiilor legale şi ar fi dispus, în perioada imediat următoare discuţiei, respectiv 5 - 29 iunie 2015, întocmirea unui referat de stornare pe care l-ar fi aprobat şi în baza căruia au fost şterse, în mod nelegal, datoriile celor 59 de beneficiari care primiseră necuvenit ajutoare sociale. Ca urmare, AJPIS Dolj a suferit un prejudiciu de 315.850 lei, reprezentând bani nerecuperaţi de la cele 59 de persoane menţionate procesul-verbal de control al AJPIS Dolj şi în cazul cărora se emiseseră deja deciziile de recuperare a sumelor plătite necuvenit", arată DNA.

AJPIS Dolj s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 315.850 lei, reprezentând prejudiciu material cauzat prin fapta inculpatului Simcelescu.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (instanţă competentă pe motiv că Manda este membru al Parlamentului European), cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Anterior, procurorii au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu primarul din comuna Bratovoeşti, Ion Marin, acuzat de instigare la folosirea influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi fals intelectual în formă continuată.

Printr-o sentinţă penală din 29 octombrie 2020, definitivă prin neapelare la data de 16 noiembrie 2020, Tribunalul Dolj a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi l-a condamnat pe primarul Ion Marin la doi ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Fostul primar al sectorului 2 Neculai Onțanu, condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare

Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat, marți, pe fostul primar al Sectorului 2 din București, Neculai Onțanu, la 3 ani de închisoare cu suspendare. Sentința este definitivă.

DNA solicită avizul Senatului pentru urmărirea penală a fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog

Procurorii DNA solicită Senatului încuviinţarea urmăririi penale a lui Florian Bodog, fost ministru al Sănătăţii.

Noul șef de la Permise Auto din Suceava, reținut de DNA

Viorel-Andrei Donciu, împuternicit în funcţia de şef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Suceava, a fost reţinut de procurorii anticorupţie.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.