Decizia ÎCCJ privind protestele, criticată. Analist: ”E afectat dreptul la liberă exprimare”
Protestele şi adunările publice desfăşurate lângă instituţii cum ar fi Piaţa Victoriei din Bucureşti trebuie declarate din timp autorităţilor.
Altfel, cei care participă risca să fie amendaţi fără să mai poată obţine anularea sancţiunilor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luni ca protestele spontane sau anunţate în spaţiul virtual, organizate apoi în stradă, să fie declarate ilegale dacă nu şi le asumă cineva. Decizia este criticată de unii activişti.
Protestele anti-guvernamentale din Piaţa Victoriei, de exemplu, vor fi considerate de-acum ilegale, dacă nu sunt declarate în prealabil la Primărie şi implicit nu sunt asumate de unul sau mai mulţi organizatori. Care trebuie să îndeplinească mai multe obligaţii, de la asigurarea toateletelor publice, până la gardul de împrejmuire.
"Există obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când adunările urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căile publice sau în alte locuri situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public său privat." (Sursă: ICCJ)
La cererea Curţii de apel Bucureşti, Înalta curte de casaţie a admis un recurs în interesul legii prin care devine obligatorie declararea manifestaţiei în prealabil. Până astăzi, instanţele care judecau contestaţiile protestatarilor amendaţi pentru că au manifestat într-o adunare neautorizată aveau păreri împărţite.
Unii judecători apreciau ca protestele organizate în zonele din imediata vecinătate a instituţiilor publice, cum este Guvernul său Parlamentul, sunt exceptate de la obligaţia de a fi anunţate înainte. Alţii susţineau că excepţiile se referă doar la curţile interioare ale acestor instituţii şi că domeniul public nu poate fi ocupat.
Cristian Pârvulescu, analist: "E afectat implicit şi dreptul la liberă exprimare, protestul fiind o parte a liberei exprimări. Vorbim şi de un seviciu politic pe care Înalta Curte îl face guvernelor, nu doar acestui guvern."
Cristian Dide, protestatar: "E absurdă o asemenea prevedere. şi că e clar că trebuie modificată legea."
Art. 39 - Libertatea întrunirilor: "Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme."
Decizia instanţei supreme care nu ia în calcul şi ideea de protest spontan este aspru criticata mai ales că dreptul de a protesta este garantat de Constituţie. Iar legea 60 din 1991 permite organizarea protestelor cu condiţia să fie declarate în prealabil şi fără să fie nevoie de o autorizare din partea primăriei.
Autorităţile locale pot interzice adunarea dacă se încearcă răsturnarea ordinii sociale, dacă locul de protest este deja ocupat de o altă manifestaţie sau dacă în zona se fac lucrări de utilitate publică.
Liderii unor organizaţii de protestatari susţin că o asemenea decizie ar putea da naştere şi la abuzuri. În prezent, susţin aceştia, mai multe zone consacrate unor proteste de anvergura ar fi alocate altor grupuri care au doar autorizaţie fără a şi protestă în realitate. Or legea interzice ca autorităţile să permită doua proteste în acelaşi timp şi în acelaşi loc.
Odată ce ÎCCJ va publica în Monitorul Oficial această decizie, cei care vor participa la manifestaţii nedeclarate cu cel puţin trei zile înainte riscă să fie amendaţi cu până la 3.000 de lei, iar amenda s-ar putea dubla dacă se va refuza apelul forţelor de ordine de a părăsi zona şi de a pleca acasă.
În plus, cei care au fost deja amendaţi şi au contestat în instanţă procesele verbale de contravenţie, odată cu adoptarea acestui recurs în interesul legii, trebuie să se gândească foarte clar, vor fi nevoiți să plătească aceste amenzi dacă, între timp, nu au avut parte de o decizie definitivă favorabilă.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
