Curtea Constituţională respinge sesizarea Ancăi Dragu privind remanierea miniştrilor
CCR a respins, miercuri, sesizarea preşedintelui Senatului, Anca Dragu, privind soluţionarea unui conflict juridic dintre Guvern şi prim-ministrul Florin Cîţu, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, în legătură cu remanierea miniştrilor
"Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins cererea formulată de preşedintele Senatului şi a constatat că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi prim-ministrul României, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte", precizează CCR.
Reprezentantul preşedintelui Senatului în faţa judecătorilor constituţionali, avocatul Grigore Haş, a susţinut, miercuri, că existenţa conflictului juridic s-a născut în urma "refuzului prin omisiune" al premierului Florin Cîţu de a propune noi miniştri.
Alegeri 2024
21:55
Alegeri prezidențiale. Primarul Dominic Fritz: ”Un cetățean a fost amendat pentru o postare despre Elena Lasconi pe Facebook”
20:15
AUR depune plângere penală împotriva ministrului de Externe: ”Fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale” din diaspora
19:14
Alegeri prezidențiale 2024. Secțiile de vot din toată țara sunt pregătite. Pedepse aspre pentru cei care încalcă legea
19:07
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
"Este vorba despre un refuz prin omisiune al prim-ministrului de a propune noi miniştri, de a obţine aprobarea Parlamentului pentru aceştia şi, în final, pentru ca aceşti miniştri să fie numiţi de domnul preşedinte al României. Prin urmare, este o procedură care vizează trei paşi, care este declanşată prin propunerea de către prim-ministru, prin aprobarea de către Parlament, cel de-al doilea pas, şi prin numirea acestor noi miniştri de către preşedintele României. Prin refuzul prin omisiune pe care domnul prim-ministru l-a săvârşit în acest caz s-a paralizat întreaga procedură. De unde rezultă şi conflictul constituţional între părţi", a explicat avocatul.
El a adăugat că noul Cod administrativ prevede un termen de cinci zile referitor la declanşarea procedurii de propunere, aprobare şi numire a noilor miniştri.
"Deciziile citate de părţile adverse vizează o altă legislaţie care era în vigoare la acel moment, mă refer la Legea 90 din 2001 privind funcţionarea Guvenului. Într-adevăr, în această lege, nu era prevăzut un termen de cinci zile, astfel cum este prevăzut în Codul administrativ de astăzi, cele cinci zile referitoare la declanşarea procedurii de propunere, aprobare şi numire. Acele decizii erau valabile şi erau constituţionale şi erau absolut valide având în vedere legislaţia de la acel moment. În cazul nostru s-a modificat legislaţia, respectiv Codul administrativ, care explicitează Constituţia şi, prin urmare, ar trebui respectat noul termen de cinci zile. În cazul în care nu s-ar respecta acest termen, practic s-ar goli de conţinut Codul administrativ cu referire la articolul 42", a menţionat reprezentantul Ancăi Dragu.
Reprezentantul Guvernului, George Bogdan Ilea, a susţinut, la rândul său, că premierul nu şi-a încălcat atribuţiile constituţionale.
"Nu a existat niciun moment în care prim-ministrul să îşi fi încălcat atribuţiile constituţionale, fie prin refuzul, fie prin omisiunea de a exercita atribuţia constituţională reglementată a articolului 85, alineat 3 din Constituţie. În momentul formulării cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională, nu se împlinise termenul constituţional prevăzut de articolul 107, alineat 4, în care prim-ministrul ar fi putut să-şi exercite atribuţia reglementată la articolul 85, alineat 3. În data de 5 octombrie, data adoptării moţiunii de cenzură, termenul prevăzut de articolul 107, alineat 4 a încetat să mai curgă, aflându-ne în ipoteza reglementată de articolul 110, alineatele 2 şi 4 din Constituţie. În opinia noastră, articolul 85, alineat 3, articolele 106 şi 107, alineat 4 din Constituţie au ca premisă situaţia unui Guvern cu puteri depline, iar nu a unui Guvern demis. Prim-ministrul nu poate fi acuzat că a refuzat să aplice articolul 85, alineat 3 din Constituţie, deoarece nu a existat niciodată o exprimare neechivocă din partea prim-ministrului a intenţiei de a nu-şi exercita atribuţia de a propune Parlamentului o remaniere cu schimbarea structurii sau a compoziţiei politice a Guvernului. Prim-ministrul nu poate fi acuzat că a omis să îşi realizeze o atribuţie constituţională nici înainte şi nici după 5 octombrie, momentul adoptării moţiunii de cenzură", a arătat reprezentantul Guvernului.
Pe 15 septembrie, Anca Dragu a anunţat că a sesizat CCR cu acest conflict juridic de natură constituţională.
"Solicit instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi prim-ministru, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la obligativitatea obţinerii acordului Parlamentului în cazul remanierii guvernamentale, efectuate după schimbarea compoziţiei politice a Guvernului. De asemenea, cer obligarea prim-ministrului la a formula propuneri de miniştri şi a le înainta Parlamentului în vederea pronunţării asupra noii compoziţii politice a Guvernului", declara Dragu.
Pe 2 septembrie, a fost demis ministrul Justiţiei, Stelian Ion, iar pe 7 şi 8 septembrie şi-au dat demisia ceilalţi miniştri USR PLUS şi vicepremierul Dan Barna. Pe 8 septembrie, copreşedinţii USR PLUS, Dacian Cioloş şi Dan Barna, atrăgeau atenţia asupra schimbării compoziţiei politice la nivelul Guvernului.
