Încrederea în justiția românească, conform unui studiu din 2025 al CSM. Vine în contextul anulării alegerilor
România se plasează lângă Franța și înaintea Greciei, Italiei și Spaniei la indicatorii de încredere în sistemul judiciar, arată Consiliul Superior al Magistraturii într-un studiu.
Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat joi că încrederea în justiție în România continuă să se încadreze în media țărilor europene, conform unui studiu european realizat pentru anul 2025. Datele arată că sistemul judiciar românesc își menține poziția în contextul unei polarizări sociale excepționale generate de anularea alegerilor prezidențiale.
Percepția companiilor: România pe locuri fruntașe
În rândul companiilor, percepția cu privire la independența sistemului de justiție este pozitivă în proporție de 51%, similară celei din anul 2024 (52%). Această cifră situează România lângă Franța (53%) și înaintea unor țări precum Grecia (49%), Italia (48%), Spania (40%), Ungaria (38%), Portugalia (32%) și Bulgaria (27%).
Un indicator considerat "extrem de important" pentru procesul de aderare a României la OCDE este încrederea companiilor în capacitatea instanțelor de a garanta siguranța investițiilor. Aici, România înregistrează un procent pozitiv de 58%, plasându-se într-un grup de șapte state în care acest indicator se află lângă pragul de 60%.
România se situează alături de Franța (62%), Cehia (61%), Belgia (60%), Lituania (59%), Germania (58%) și Italia (58%), înaintea unor state precum Portugalia (44%), Polonia (39%) sau Grecia (28%).
Percepția cetățenilor și contextul politic
În ceea ce privește percepția cetățenilor, indicatorul este de 44%, păstrând România în banda medie a țărilor UE, imediat după Franța (51%) și Italia (46%) și înaintea unor state precum Spania (39%), Grecia (38%), Croația (27%) sau Bulgaria (27%).
CSM subliniază contextul particular în care s-au realizat măsurătorile: "Din acest punct de vedere, trebuie avut în vedere contextul polarizării extreme a societății românești în perioada campaniei prezidențiale, prin anularea și reorganizarea scrutinului și prin culpabilizarea constantă și succesivă a Curții Constituționale și a sistemului clasic de justiție pentru modul de derulare a respectivelor alegeri".
Comparație cu alte instituții naționale
La nivel național, sistemul de justiție se plasează în contextul încrederii generale în instituții. Conform celor mai recente măsurători europene pentru 2025, indicatorii sistemului de justiție se raportează la un nivel de încredere de 31% pentru Parlament, 34% pentru Guvern și 26% pentru presă.
Cel mai recent sondaj disponibil la nivel național, având ca tematică încrederea în instituții (CURS), arată că justiția are un procent de încredere de 38%. Aceasta se plasează după Armată/Pompieri (81%), Biserică (74%), Poliție (59%) și Președinție (48%), dar înaintea presei (36%), Guvernului (33%), serviciilor de informații (29%) și Parlamentului (26%).
Indicatori statistici pozitivi
Din perspectiva indicatorilor statistici care reflectă un nivel ridicat de încredere, CSM subliniază că cetățenii apelează la instanțe într-un număr mai mare decât în anii precedenți, înregistrându-se aproximativ trei milioane de dosare anual, cu o creștere de aproximativ 40% față de anul 2020.
Un semnal pozitiv important este scăderea gradului de contestare a hotărârilor judecătorești. Gradul de contestare (cu apel sau, după caz, recurs) a hotărârilor judecătorești pronunțate în prima instanță a scăzut la un minim istoric de 9%, față de 16,5% în anul 2021. "Aceasta demonstrează acceptarea de către părți, într-un grad mai mare, a soluțiilor dispuse de instanțe", afirmă Consiliul.
Concluzia CSM
Consiliul Superior al Magistraturii concluzionează că "în ciuda afirmațiilor contrare constante din spațiul public, se constată, din evaluări obiective, că încrederea în sistemul de justiție se menține în banda medie a sistemului de referință al Uniunii Europene, în contextul național excepțional al anulării alegerilor prezidențiale, cu o polarizare fără precedent a societății românești".
.webp)
