Cine va negocia din partea Parlamentului European numele viitorului procuror-șef european

62000649
iStock

Claude Moraes, Ingeborg Grassle și Judith Sargentini sunt cei trei europarlamentari care vor negocia cu Consiliului UE viitorul procuror-șef al Parchetului european, potrivit europarlamentarului Marian-Jean Marinescu.

”Sunt bucuros să anunț că propunerea mea a fost acceptată de Conferința președinților. Echipa de negociere cu Consiliul pentru poziția de procuror șef al Parchetului European va fi formată din trei persoane: Claude MORAES (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE Ingeborg GRÄSSLE (PPE, Germania), președinta comisiei CONTJudith SARGENTINI (Verzi, Olanda), vicepreședinta comisiei LIBE”, a scris Marin-Jean Marinescu pe Facebook.

Potrivit acestuia, cei trei eurodeputaţi sunt britanicul Claude Moraes (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor - S&D), preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), eurodeputata germană Ingeborg Grässle (Grupul Partidului Popular European - PPE), preşedinta Comisiei pentru control bugetar (CONT), şi eurodeputata olandeză Judith Sargentini (Grupul Verzilor), vicepreşedintă a Comisiei LIBE.

Decizia privind numărul de membri şi componenţa echipei de negociere a PE cu Consiliul a fost luată în cadrul Conferinţei Preşedinţilor, din care fac parte preşedintele PE, Atonio Tajani, şi liderii grupurilor politice.

Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a obţinut la 27 februarie cele mai multe voturi în Comisia LIBE a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European, propunerea fiind trimisă Conferinţei Preşedinţilor.

Laura Codruţa Kovesi a primit 26 de voturi, fiind urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 22 de voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot.

În votul consultativ din 26 februarie din Comisia pentru control bugetar (CONT), Laura Codruţa Kovesi a primit 12 voturi, fiind urmată de Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, şi de Andres Ritter, cu un vot.

Procurorul-şef european, care va conduce Biroul Procurorului Public European (EPPO), va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor negocieri.

Marin-Jean Marinescu, care a reprezentat PPE în Conferinţa Preşedinţilor, a scris miercuri pe Facebook: "Lucrurile stau după cum urmează: Consiliul are o listă de priorităţi, cu reprezentantul Franţei pe primul loc şi doamna Kovesi pe locul doi. Parlamentul European are o altă listă, potrivit voturilor din LIBE şi CONT, în care doamna Kovesi este pe primul loc, iar candidatul Franţei pe locul doi. Cei care vor reprezenta Parlamentul European în aceste negocieri nu au voie să devieze de la poziţia dată prin vot de comisiile LIBE şi CONT. Din partea Consiliului vor fi prezenţi la negocieri reprezentanţii Finlandei, Croaţiei şi Portugaliei, următoarele preşedinţii ale Consiliului, care nu au candidaţi pentru Procurorul European".

Parchetul European, care ar urma să devină operaţional până la sfârşitul lui 2020, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.

Până în prezent, 22 de state membre ale UE s-au alăturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie, care va părăsi UE, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.

Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale

Articol recomandat de sport.ro
Fiica lui Ilie Dumitrescu, răvășitoare: „Te iubesc!“
Fiica lui Ilie Dumitrescu, răvășitoare: „Te iubesc!“
Citește și...
ÎCCJ a ridicat controlul judiciar pentru fiul și nepotul mercenarului Horațiu Potra în dosarul lui Călin Georgescu

Judecătorii Instanţei supreme au decis, marţi, revocarea măsurii controlului judiciar în cazul fiului şi nepotului mercenarului Horaţiu Potra, în dosarul în care este judecat şi fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu.

Proiectul noii legi a salarizării provoacă revoltă la Parchetul General: Magistrații pot pierde bani după promovare

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție transmite că proiectul noii legi a salarizării le-ar reduce veniturile, ceea ce ar afecta și independența justiției. 

”Salvați Judecătoria Strehaia!”. Ce se întâmplă în municipiul în care instanța are un singur judecător | VIDEO

Zeci de grefieri, avocaţi şi localnici din oraşul Strehaia şi din localităţile arondate au protestat, vineri, în faţa judecătoriei din localitate, nemulţumiţi de propunerea de desfiinţare a instanţei, aprobată de plenul CSM.

Recomandări
Cine va avea cele mai mari creșteri de salariu după noua lege. Majorări pentru peste 50% din posturile de la stat

Statul vrea să reorganizeze salariile după o grilă unică, în funcție de dificultatea și importanța fiecărei meserii.

Bacalaureatul se schimbă. Cum va arăta examenul pentru elevii care încep liceul anul acesta. Proiectul publicat pe edu.ro

Ministerul Educaţiei a pus în consultare proiectul de ordin care stabileşte structura probelor şi disciplinele pentru bacalaureatul din 2030, care va fi susţinut de prima generaţie de absolvenţi care va învăţa după noile planuri-cadru şi programe şcolare.

Alertă de radiații UV foarte ridicate în România. Risc crescut pentru sănătate chiar și fără caniculă. Ce recomandă medicii

La mijlocul lunii mai avem deja un nivel neobișnuit al radiațiilor ultraviolete. Pe o scară de la 1 la 15, marți indicele a urcat până la opt în întreaga țară. O cifră considerată de specialiști una cu risc ridicat, atât pentru ochi, cât și pentru piele.