Klaus Iohannis: ”Constituția nu prevede dreptul la liniște al celor care încalcă legea”
Românii nu își doresc că infractorii să facă legea, iar procurorii să fie subordonați politicului! Este declarația președintelui României făcută la bilanțul de activitate al Ministerului Public.
Declarațiile au fost transmise LIVE pe aplicația gratuită a Știrilor ProTV și pe pagina de Facebook a Știrilor ProTV.
Klaus Iohannis a declarat că îi susține, dar le cere să reacționeze urgent la erori și abuzuri.
Asta în timp ce procurorul general al României a vorbit despre numărul foarte mare de dosare, în special cele legate de violență în familie.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a prezentat raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2017, eveniment la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, spre deosebire de ministrul Justiției, Augustin Lazăr, care a lipsit.
Șeful statului a declarat că în România a devenit un "obicei" să se dezbată statutul procurorilor, caz în care a susţinut că se face "în mod deliberat" o confuzie pentru a se încerca o slăbire a independenţei acestora.
"A devenit un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorilor, se invocă frecvent articolul din Constituţie care stabileşte că activitatea procurorilor se desfăşoară sub autoritatea ministrului Justiţiei. Vreau să fiu foarte clar - sintagma din Constituţie este sub autoritatea ministrului Justiţiei şi în niciun caz în subordinea ministrului Justiţiei. Se face în mod deliberat această confuzie. Este doar o încercare de a slăbi independenţa procurorilor".
La rândul său, procurorul general al României Augustin Lazăr a declarat că prevederile constituţionale şi legale asigură, în prezent, independenţa operaţională a procurorilor în luarea deciziilor şi împiedică imixtiuni sau ingerinţe ale altor autorităţi din afara puterii judecătoreşti.
Anul trecut, procurorii au avut de soluţionat peste 1,7 milioane de dosare, din care au fost rezolvate peste 530.000.
Sinteza declarațiilor:
ora 11.50 Președintele Klaus Iohannis:
- Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la prezentarea Raportului anual de activitate al Ministerului Public pentru anul 2017 și vă felicit pentru activitatea derulată cu succes în anul care s-a scurs.
- Ministerul Public are un rol constituțional foarte bine definit. Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societății şi un apărător atât al ordinii de drept, cât și al drepturilor și libertăților cetățenești.
- Alăturarea acestor atribuții nu este întâmplătoare. În virtutea lor, procurorul se bucură de statutul de magistrat.
- Imparțialitatea, integritatea și profesionalismul procurorului îl fac pe acesta responsabil de corecta şi completa instrumentare a dosarelor, cu deplina respectare a drepturilor civile ale tuturor celor implicați în procesul penal.
- A devenit un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorului. În aceste discuții se invocă frecvent articolul din Constituție care stabilește că activitatea procurorilor se desfășoară sub autoritatea ministrului justiției.
- Vreau să fiu foarte clar aici: sintagma din Constituție este «sub autoritatea ministrului justiției», și în niciun caz «în subordinea ministrului justiției».
- Se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de Legea Fundamentală. Este doar o încercare de a slăbi independența procurorilor și de a legitima supunerea lor față de voința politicului, fapt inacceptabil.
- Doamnelor şi domnilor,
Observăm în unele discursuri politice și mediatice o tot mai mare grijă față de soarta unor inculpați și condamnați penal, care sunt evident deranjați că sistemul judiciar își face treaba în ceea ce îi privește, tulburându-le liniștea și afectându-le bunăstarea.
- Se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societății.
- Dimpotrivă, procurorii sunt de aceeași parte a baricadei cu cei care vor aplicarea legii, iar de cealaltă parte se află câțiva indivizi certați cu legea, care au tot interesul să decredibilizeze justiția.
- Să fim bine înțeleși: Constituția României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la liniște al celor care încalcă legea. Legea Fundamentală prevede explicit că «nimeni nu este mai presus de lege», că «cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări».
- Magistrații sunt cei chemați să se asigure că aceste dispoziții constituționale se aplică, astfel încât societatea românească să aibă certitudinea că democraţia se consolidează şi că viitorul său european nu este pus în pericol.
- Tocmai de aceea este obligatorie existența unui cadru normativ clar şi predictibil, în care orice magistrat își desfășoară activitatea independent și eficient, fără să fie supus vreunei comenzi din partea unei majorități politice conjuncturale și vremelnice.
- În mod evident, asigurarea unui proces corect, înfăptuirea unei justiții drepte, nevoia de locuri de detenție care să asigure condiții civilizate sunt de necontestat și țin de respectarea unor drepturi umane fundamentale.
- Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, care pot fi în mod cert îmbunătățite, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea.
- În acest context, cu atât mai important este ca magistrații să nu uite niciun moment rolul esențial pe care îl au nu doar în înfăptuirea actului de justiție, ci și ca reper de responsabilitate și moralitate în societatea românească.
- Dacă există erori, ele trebuie corectate cu celeritate. Dacă se fac greșeli, cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere, iar acolo unde se constată abuzuri, sancțiunile trebuie aplicate urgent și cu severitate.
- Cea mai bună apărare împotriva oricăror încercări de denigrare a unei profesii este asigurarea unui standard înalt de etică și profesionalism și rezolvarea eficientă a acelor probleme punctuale care sunt inevitabile în orice domeniu.
Doamnelor și domnilor,
- Orice raport de activitate ne invită să privim către viitor. Trebuie găsite şi implementate la nivelul Ministerului Public măsuri pentru eficientizarea instrumentării cauzelor, pentru reducerea numărului de dosare și pentru echilibrarea volumului de activitate al parchetelor. Toate acestea pot contribui la consolidarea progresului făcut până acum de Ministerul Public.
- De asemenea, cred că România are nevoie să dezvolte politici publice și o legislație care să pună mai mult accent pe măsurile de prevenire a fenomenului infracțional și pe educarea cetățenilor, în special a tinerilor, cu privire la efectele negative ale încălcării legii penale.
- Românii nu își doresc ca infractorii să facă legea și magistrații să fie subordonați politicului. Societatea a înțeles că o Românie modernă nu poate fi clădită pe nisipuri mișcătoare, iar unul dintre pilonii de bază ai democrației, mă refer, desigur, la o justiție independentă, trebuie să funcționeze în cel mai eficient mod cu putință.
- Justiția este un serviciu public, iar cetățenii au așteptări mari în acest sens de la magistrați.
- Vă doresc succes în activitatea dumneavoastră și vă asigur că voi rămâne un susținător ferm al unei justiții independente și funcționale, care garantează şi respectă drepturile și libertățile cetățenilor.
Vă mulțumesc!”
ora 11.10 Procurorul general al României Augustin Lazăr:
- Procurorii militari ai României au realizat în 2017 o activitate importantă, substanțială.
- Instituția s-a orientat spre asimilarea instrumentelor din strategiile penale ale membrilor UE.
- Procurorii se bucură de statutul de magistrat care le conferă în activitatea judiciară respectul şi autoritatea cuvenite, iar, în contrapondere, le atrage şi o mare responsabilitate. Atenţia publică permanent şi uneori insistent orientată către munca procurorilor a impus, alături de responsabilizarea amintită, asumarea unei conduite integre, a unei ţinute etice înalte care să faciliteze acceptarea de către societate fără rezerve a produsului activităţii Ministerului Public.
- În anul 2017, procurorii şi-au îndeplinit cu profesionalism atribuţiile legale, acţionând pentru apărarea ordinii de drept şi pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Prevederile constituţionale şi legale asigură în prezent, în mod practic şi efectiv, independenţa operaţională a procurorilor în luarea deciziilor în activitatea judiciară şi împiedică imixtiuni sau ingerinţe ale altor autorităţi din afara puterii judecătoreşti.
- Principiul separației puterilor în stat este respectat.
- Acțiunile din ultimii ani ai procurorilor în combaterea marii corupției se înscriu în această direcție.
- Coordonatele majore ale activităţii procurorilor în anul 2017 au constat în volumul mare al cauzelor de soluţionat, complexitatea deosebită dată de obiectul şi natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale şi juridice din aceste speţe şi abordarea multidisciplinară a cauzelor, unele din acestea cu reverberaţii în istoria recentă a României.
- Pornind de la echilibrul care trebuie să caracterizeze relaţiile dintre puterile statului, Ministerul Public a urmărit să coopereze loial şi în cadrul legal cu celelalte puteri. În acest context, este necesar a fi subliniată intervenţia Curţii Constituţionale care a fost chemată şi în 2017 să soluţioneze conflicte de natură constituţională între diverse alte autorităţi publice şi Ministerul Public. Prin urmare, s-a realizat consacrarea pe cale jurisprudenţială a principiului cooperării loiale şi respectului reciproc între puteri în lumina dispoziţiilor art. 1, alin. 5 din Constituţie.
- În context, menţionăm cu titlu de exemplu decizia Curţii Constituţionale nr. 611 din 3 octombrie 2017, care a consfinţit că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a acţionat în limitele Constituţiei şi legilor interne atunci când a apreciat că nu există cadru legal care să impună transmiterea către o comisie de anchetă parlamentară a unor dosare penale, indiferent de stadiul acestora.
- Peste 10.000 de inclupați care au condus sub influența alcoolului sau alte substanțe este un volum de impas care trage atenția asupra carențelor unor oameni.
- 2,5 % dintre inculpații trimiși în judecată sunt pentru violență în familie. Trebuie să ne gândim la măsuri care să prevină astfel de fapte de violență.
- 57 de copii victime ale violențelor.
- 622 victime ale abandonului în familie.
- 132 victime ale infracțiunilor contra persoanei.
- 68 victime ale lovirilor.
- În 2017, 2501 inculpați au încheiat acorduri de colaborare cu procurorul. Este un trend bun, deși încă modest, dacă ne uităm la jurisprudența din Statele Unite.
Procurorul general Augustin Lazăr a declarat recent, într-un interviu pentru Agerpres, că 35% dintre inculpaţii trimişi în judecată anul trecut au încălcat legislaţia rutieră, principalele două cauze fiind "infrastructura rutieră primitivă, de acum 100 de ani", dar şi comportamentul conducătorilor auto.
"Inculpaţii trimişi în judecată anul trecut pentru infracţiuni la regimul siguranţei circulaţiei pe drumurile publice reprezintă 35% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată. La fiecare 100 de inculpaţi, 35 sunt trimişi în judecată pentru aceste fapte. (...) Circulăm pe o infrastructură rutieră primitivă, de acum 100 de ani. (...) Din păcate, numărul de infracţiuni comise de tineri şi de minori este în creştere. Este o altă veste rea", a afirmat procurorul general.
Augustin Lazăr a menţionat că au crescut şi faptele de violenţă în familie, dar şi infracţiunile săvârşite de minori, una dintre cauze fiind faptul că părinţii pleacă la muncă în străinătate, iar copiii rămân în grija vecinilor sau a unor rude mai îndepărtate.
"Pe locul doi se află infracţiunile contra patrimoniului şi observăm că circa 23-24 de inculpaţi dintr-o sută de inculpaţi au comis infracţiuni de acest gen, adică infracţiuni de furt, de înşelăciune, infracţiuni de distrugere. (...) Pe locul trei se află infracţiunile contra persoanei. 20 de inculpaţi dintr-o sută au comis infracţiuni contra persoanei. Atrag atenţia în mod deosebit faptele de violenţă în familie.
Din păcate, într-o lume foarte agitată, în care circulă toată lumea peste tot, în care se întâmplă foarte multe lucruri, a crescut violenţa în familie, au rămas foarte mulţi minori care nu se află în îngrijirea părinţilor, ci în cea a vecinilor, a unor rude mai îndepărtate şi care cresc de la sine, fără să aibă o îndrumare, un model parental prezent, care zi de zi să îi atragă atenţia şi să îl ajute în educaţie. A crescut spectaculos, din păcate, numărul de inculpaţi minori care comit aceste infracţiuni", a spus Lazăr.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Sursa: Agerpres, Pro TV
Etichete: klaus iohannis, justitie, bilant, ministerul public, augustin lazar,
Dată publicare:
07-03-2018 07:09
