Castelul de la Banloc - povestea unor ruine
Un castel altadata impunator nu mai starneste decat tristete printre localnicii care si-l amintesc cum era odinioara. Din resedinta de la Banloc, din Timis, a ramas doar o ruina.
Nici nu-ti vine sa crezi ca aici au stapanit pe vremuri familii cu singe albastru si ca in grajduri, caii de rasa mincau din iesle de marmura rosie.
Pe la 1579, un pasa si-a ridicat castel, in paduricea de la Banloc, la 50 de kilometri de Timisoara. Banatul era pe-atunci sub ocupatie turcilor. Apoi, in locul pasei a venit un conte maghiar. Ultima castelana de la Banloc a fost Elisabeta, sora lui Carol al ll-lea, devenita regina a Greciei.
Castelul i-a placut reginei atat de mult, incat a comandat copii dupa piesele de mobilier de aici, ca sa-si impodobeasca palatul din Bucuresti.
Odata cu plecarea reginei a inceput si declinul impozantei resedinte.
In cateva luni, n-a mai ramas nimic din sera cu flori si legume, ghetaria si uzina electrica. Castelul insusi parea ca a devenit un loc blestemat.
Despuiat de podoabe si mutilat, castelul a fost pe rand sediu al ocolului silvic, azil de batrani, leagan de copii si scoala. Istoricii dau astazi de urmele gloriei apuse.
Cateva piese sunt si la muzeul din Timisoara, insa cele mai pretioase au disparut fara urma.
Cladirea e astazi a Patriarhiei care incearca sa-i redea stralucirea de altadata, printr-un proiect cu finantare europeana. Drumul banilor pina la Banloc e insa lung, si castelul e nevoit sa mai astepte o vreme ziua cind se va trezi la viata.
