Portret: Veni, vidi, Gigi
Boli, saracie lucie, politicieni fatarnici si somnorosi, calamitati naturale, coruptie! Toate nenorocirile lovisera pamantul istoric al stravechii Dacii.
Poporul nadajduia intr-un Mesia atotputernic, cu inima de leu si brate de otel care sa duca mai departe faptele bravilor Mihai, Stefan, Corvine.
Patron de club de fotbal si presedinte de partid, Gigi Becali capteaza atentia oriunde ar aparea.
Mester iscusit, problemele tehnice nu reprezinta un mister pentru Gigi. Acolo unde inteligenta esueaza, ranga face minuni.
Om cu scaun de lux la cap, familist asezat la palatul lui, Gigi nu uita de cei loviti de soarta. Mai de pret decat aurul si averile, pentru Latifundiar sunt comorile din Ceruri. Si e lege: dupa fiece izbanda fotbalistica, Gigi ‘nalta-o monastire.
Dar, legenda incepe demult, „pe-un picior de plai, pe-o gura de rai”, in peisajul bucolic al Zagnei, in judetul Braila, intr-o familie unde traditia pastoritului era lege. Voievodul nu se jeneaza cu originea sa, caci el nu-i oier de rand, se trage din vita nobila a ciobanilor care au schimbat fata lumii.
Micul Gigica si-a petrecut copilaria zburdand pe imas printre berbecuti. Astfel, Gigi a mostenit personalitatea vivace a oii: incapatanat, cu frica Celui de Sus, energic si hotarat, dar bland si afectuos cu cei apropiati.
Toata viata lui, nababul oriental, Gigi, a stat de straja la portile crestinatatii. Gigi detine o arma imbatabila in combaterea adversarilor.
Razboinicul Luminii arunca bani in stanga si-n dreapta, dar are grija ca, de fiecare data cand o face, zecile de ziaristi sa roiasca in jur.
Orice figura ilustra are si dusmani de moarte: in cazul Principelui din Pipera, acestia se intrupeaza in Corneliu Vadim Tudor, cu care isi disputa felia de electorat. Cristian Borcea, cainele de paza al fotbalului romanesc i-a facut zile amare Patronului Nepereche. Gigi a inghitit in sec, dar si-a luat revansa cu varf si-ndesat.
Asemenea oricarui mare conducator de osti, Gigi cel Mare a simtit chemarea neamului sau aflat la ananghie. A stiut ce vrea. N-a ezitat o clipa si s-a avantat in fotbal, de data aceasta... ca lupu-ntre oi. Ajuns patron al celui mai titrat club sportiv de pe la noi, Steaua, si-a castigat in scurt timp popularitatea care avea sa-l propulseze pe scena politica.
Scopul scuza mijloacele. Ca sa-si atinga telul, Preacuviosul se face chiar frate cu dracu’ pentru o seara.
Dar, George Becali nu este genul de patron care sa urmareasca din umbra mersul echipei. El se implica activ in jocul fotbalistic, gandind chiar strategii amanuntite si trimitand ravase antrenorilor in care stabilea componenta echipei. La nevoie, Giginho intra chiar el in teren sa-si mane oastea-n lupta.
Se spune ca omul sfinteste locul. In cazul patronului Stelei, popa sfinteste stadionul. Gigi nu pierde nici o ocazie sa se roage pentru ca bunul Dumnezeu sa-i lumineze lui Banel calea spre gol.
Relatiile cu jurnalistii sunt contradictorii. Cand se dovedeste ospitalier, cand isi iese din pepeni si-i admonesteaza fara ocolisuri.
Deviza de succes a Latifundiarului pare a fi: Veni, vidi, Gigi. Nici mai marele Realului din Madrid nu i-a rezistat si a cazut in pacat cu Gigi. Dupa un ritual tribal, in care dulceata a substituit sangele, Becali a devenit „hermano de sangre” cu Ramon Calderon.
Faima lui Gigi a ajuns pana la urechile magnatului Berlusconi. Intalnirea i-a trezit nostalgii lui Silvio. Acesta l-a invitat la Milano, unde s-a destainuit, marturisind cu emotie in glas ca-i aminteste de el, in tinerete.
De cand Gigi Becali s-a cocotat in varful Stelei, antrenorii s-au perindat ca nouri lungi pe sesuri: Olaroiu, Zenga, Protasov, Piturca sau Hagi sunt doar cateva exemple. Despartirea cea mai spectaculoasa a fost cea de MEME Stoica, Director Executiv, ani la rand, stelist impatimit.
Invidiosii i-au imputat corigente repetate si o pleiada de note de 4. Cheia succesului: berbecutii de Pasti si purceii de Craciun. Acest lucru nu l-a impiedicat insa sa devina cioban plenipotentiar. Daca la limba romana mai are scapari, lui Gigi Becali ii este mai la indemana sa comunice in engleza. Dar talentele sale nu se opresc aici: fermecat el insusi de vocea melodioasa cu care a fost harazit, Gigi, ca o Monserat Caballe din Pipera, s-a hotarat: intra in showbiz si-si scoate CD.
Pentru Gigi, comunicarea este esentiala. Atunci cand cuvintele nu ii sunt suficiente pentru a se exprima, el se descurca excelent prin limbajul corporal.
Arhanghelul din Pipera a devenit muza pentru marile case de productie din Cetatea Filmului. El promite un succes rasunator pe marile ecrane, in care protagonist va fi chiar el.
Cand vine vorba de stil, Gigi nu face compromisuri. El a uimit magazinele de firma occidentale, platindu-si costumele si pantofii cu mii de euro, bani gheata.
Fire deosebit de empatica, Gigi nu se identifica decat cu marile figuri ale Tarii Romanesti. Dincolo de bine si de rau, Gigi ramane un personaj care inca nu si-a spus ultimul cuvant in tara tuturor posibilitatilor.
Etichete: gigi becali, portret,
